O bancă central-europeană de dezvoltare pentru infrastructură: planuri concrete sau praf în ochii Bruxellesului de la rebelii din UE, Polonia și Ungaria?

Știrea a fost publicată luni, 8 ianuarie 2018, 20:57 în categoria

O bancă central-europeană de dezvoltare pentru infrastructură: planuri concrete sau praf în ochii Bruxellesului de la rebelii din UE, Polonia şi Ungaria? Liderii Ungariei și Poloniei, premierii Viktor Orban și Mateusz Morawiecki, au menționat posibilitatea înființării unei bănci comune pentru investiții în infrastructură a Grupului de la Vișegrad (V4), un grup de colaborare din care mai fac parte Cehia și Slovacia. Un astfel de proiect financiar ar fi o noutate și o provocare pentru o alianță regională care nu este instituționalizată în niciun fel și ai cărei membri au început să meargă în direcții diferite.

O condiție a înființării băncii ar fi colaborarea Cehiei, cea mai bogată economie dintre cele patru, și a Slovaciei, singura țară din V4 care a adoptat euro. Cei doi lideri nu au dat detalii concrete.

Alianța de la Vișegrad se bazează doar pe principiul întâlnirilor periodice ale reprezentanților țărilor membre la diferite niveluri. Singura organizație din platforma V4 este Fondul Internațional Vișegrad, înființat în 2000 cu scopul de a sprijini cooperarea în domeniul culturii, al schimbului de experiență științifică, cercetării în educație, al schimbului de studenți, cooperării internaționale și promovării turismului. Fondul are un buget anual de opt milioane de euro (2014, cele mai recente date de pe site-ul organizației).

O inițiativă polono-maghiară pentru investiții în infrastructură ar avea logică în contextul în care cele două state au drumurile cu cea mai slabă calitate din V4. La întâlnirea cu Orban, Morawiewcki a explicat că banca ar finanța proiecte de infrastructură în Europa Centrală. „Ne putem permite o bancă pentru sprijinirea  dezvoltării infrastructurii din regiune. Am confirmat puternic că suntem interesați. Dacă cehii și slovacii răspund pozitiv, am putea înființa rapid banca.“

V4 a luat ființă în 1991, însă a urcat pe prima scenă a politicului european abia în 2016, cu o rezistență fără compromis la planul UE de distribuire a refugiaților. Această rezistență coincide cu o ascensiune fără precedent a forțelor populiste în UE și mai ales în Europa de Est. Însă în 2017 în grup au apărut divergențe în legătură cu direcția față de valorile UE. Pentru că Polonia și Ungaria au promovat o formă iliberală de democrație, V4 a devenit sinonim cu euroscepticismul, notează EUobserver. În aceste condiții, Slovacia și într-o măsură mai mică Cehia au început să trimită spre UE semnale diferite față de cele ale Ungariei și Poloniei pentru a fi văzute ca membri mai constructivi ai Uniunii. Slovacia, după ce a deținut președinția consiliului UE în a doua jumătate a anului 2016, și-a relaxat discursul privind refugiații și chiar a acceptat câțiva imigranți. Premierul Robert Fico a declarat explicit în august 2017 că locul Slovaciei este în mijlocul UE. Însă Slovacia este o țară mică, fără forța de a face pe rebelul în UE.

Între timp, UE a declanșat o procedură de pedepsire a Poloniei pentru încălcarea statului de drept, iar Orban a promis că o va împiedica folosind dreptul de veto al Ungariei. Iar tocmai acesta este contextul în care Morawiecki s-a dus să se întâlnească la Budapesta cu premierul maghiar, ocazie cu care a menționat posibilitatea înființării unei bănci de dezvoltare a V4.

Comentatorii polonezi au scris că se așteptau ca Orban să spună atunci, clar și răspicat, că „nu va lăsa UE să pedepsească“ Polonia. Dar propoziția pe care toată lumea o aștepta n-a venit, după cum a constatat Eva S. Balogh, fostă profesoară de istorie est-europeană la Universitatea  Yale și acum comentator politic și economic pentru blogul Hungarian Spectrum. Un ziar conservator pro-guverna­mental din Polonia, Rzeczpospolita, a concluzionat, după ce a trecut în revistă „păcatele“ lui Orban - politicile pro-ruse, agitația făcută în Ucraina cu minoritatea maghiară de acolo când Moscova extindea un front separatist în Ucraina - că Ungaria este un partener dificil și, poate, unul care nu prezintă încredere. Pentru polonezi, cuvintele scrie de Orban pe o rețea de socializare „Polonia nu va înceta să existe atâta timp cât noi suntem în viață“ nu pot însemna prea mult deoarece sunt un vers din imnul național polonez și nu o promisiune. Bogdan Cojocaru

Guvernul de la Varșovia a mai avut de-a face cu caracterul duplicitar al lui Orban. Premierul maghiar promisese că va bloca, așa cum a încercat și Varșovia, realegerea lui Donald Tusk, un fost premier polonez văzut bine la Bruxelles, ca președinte al Consiliului European. Orban nu și-a ținut promisiunea.

O reușită a V4 ar putea fi considerată aducerea problemei standardelor duble de calitate (calitate mai mare pentru aceleași produse în vest decât în est) la alimente și alte produse pe agenda Comisiei Europene.

La întâlnirea de la Budapesta cu omologul polonez, Orban a oferit câteva detalii despre cooperarea viitoare dintre Polonia și Ungaria. El a explicat că în centrul relațiilor bilaterale vor sta proiecte mari, unele de o importanță aparte fiind conexiunile de infrastructură de transport cu direcția nord-sud. În prezent, direcția care domină este est-vest, a remarcat Orban.

Întrebat despre oportunitățile de cooperare dintre economiile Poloniei și Ungariei, premierul maghiar a răspuns că „deși niciunul dintre noi nu vrea să trăiască din banii nemților, cele două state sunt bucuroase să primescă investiții“.

În condițiile în care UE a declanșat articolul 7 împotriva Poloniei, atât guvernul de la Budapesta cât și cel de la Varșovia au ținut să asigure că nu vor pierde bani europeni. Ministrul polonez al infrastructurii Andrzej Adamczyk a spus că, în ceea ce privește cheltuielile cu infrastructura, Polonia a folosit fondurile UE pentru rute rutiere și feroviare pan-europene, de care „este nevoie la nivelul întregii UE, pentru traficul de tranzit, pentru economie“.

„Este în interesul UE să distribuie aceste fonduri pentru ca aceste coridoare principale de transport și ramurile lor să fie sigure și previzibile. Trebuie să respecte standardele secolului XXI.“ Pe de altă parte, Orban a lăsat să se înțeleagă că economia țării sale poate crește și fără fonduri UE, iar Varșovia că este pregătită să devină contribuabil net la bugetul UE. Atât partidul Fidesz al lui Orban cât și PiS, din care face parte Morawiecki, au cote maxime în sondajele de popularitate.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu