Un raport al Comisiei Europene arată o situație șocantă în economia maghiară: aproape nouă din zece companii din industrie se lovesc de problema forței de muncă insuficiente. Două treimi din angajatori spun că penuria de muncitori le blochează planurile de extindere a producției. Producție mai mică înseamnă creștere PIB mai lentă. Dificultăți mari din această cauză sunt și în construcții.Cifrele arată că problema se agravează de la an la an în industrie și construcții și a ajuns la un nivel fără precedent. Din alte studii reiese că insuficiența forței de muncă afectează retailul, băncile, sistemul de sănătate, învățământul, poșta și chiar și transportul în comun.
Pe de o parte, cu infrastructură extinsă, cu forță de muncă educată și ieftină și taxe permisive, Ungaria este un punct fierbinte pe harta investitorilor, care construiesc fabrici, centre de servicii și angajează forța de lucru locală. Pe de cealaltă parte, mirajul bogăției Occidentului a atras sute de mii de unguri (cifrele oficiale, mai mici, contrastează semnificativ cu datele, mai mari, ale diferitelor ONG-uri), care au plecat să muncească pe salarii mai mari în state ca Austria și Germania. Mai grav este că mirajul Vestului persistă.
Acest mix a drenat piața muncii. Guvernul respinge categoric folosirea imigranților pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, așa cum fac, spre exemplu, Germania și chiar Polonia, care îi preferă pe ucraineni. Autoritățile de la Budapesta încearcă, în schimb, să-i reactiveze pe pensionari și soluții care, spun acestea, implică firmele și angajații locali. Una ar fi scăderea taxelor pentru majorarea salariilor, ceea ce ar face comaniile mai competitive. Planul este însă cu bătaie lungă, de șase ani, adică depășește mandatele actualilor politicieni. În aprilie anul acesta vor avea loc alegeri generale în Ungaria.
Un eurobarometru arată că la începutul acestui an 88% dintre companiile maghiare din industria manufacturieră s-au lovit de problema forței de muncă insuficiente, adică principalul obstacol în calea creșterii producției, scrie Portfolio.hu. Ponderea era de 75% anul trecut.
Sectorul construcțiilor are un deficit de muncitori de 30.000 de persoane, spunea în octombrie Sandor Scheer, CEO al companiei de construcții Market, într-un interviu pentru Vilaggazdasag. Omul de afaceri aprecia că golul poate fi acoperit cu forță de muncă din străinătate. El a precizat că ucrainenii sunt deja recrutați de companiile din vest și de aceea firmele maghiare va trebui să caute muncitori în alte părți, poate în Vietnam, China, Indonezia sau Pakistan. Scheer a explicat că în ultimii ani prețurile din sector au crescut, salariile stagnează și companiile nu investesc. Deși subcontractorii încasează sume mari, banii nu ajung la angajați, care primesc salariul minim pe economie. De aceea, muncitorii pricepuți în construcții preferă să-și caute de lucru în străinătate, pe bani mai mulți.
Tot din cauza forței de muncă insuficiente, multe lanțuri de magazine au decis în ultimul timp să majoreze salariile pentru a-și păstra angajații sau pentru a atrage angajați de la concurență. În acest context, Aldi a aruncat o „bombă salarială“, propunând o remunerație echivalentă cu 1.140 de euro pe lună asistenților comerciali cu experiență care dezertează de la alte lanțuri de retail, potrivit Origo.hu. Aldi, liderul sectorului de retail din Ungaria, a majorat salariile în medie cu 15%.
În sectorul financiar, penuria de forță de muncă se manifestă mai sever la nivelul personalului IT, al consultanților și al specialiștilor în vânzări, scrie cotidianul Vilaggazdasag. Și între bănci există o concurență acerbă pentru atragerea dezvoltatorilor IT, a specialiștilor în managementul datelor și a operatorilor de call center, a explicat Laszlo Bek-Balla, director de HR la Erste Bank. De astfel de probleme se lovesc și K&H; Bank, deși aceasta are un brand atractiv, și CIB Bank. În aceste condiții, băncile acordă o atenție specială satisfacției angajatului, oferindu-le bonusuri și alocații și încercând să construiască comunități în cadrul companiei. Înainte de criza financiară, sectorul bancar maghiar avea 44.000 de angajați. În 2016, numărul era de 38.000.
În Budapesta, pentru că operatorul transportului în comun, BKV, nu reușește să găsească personal suficient, șoferii sunt nevoiți să lucreze ore suplimentare, ceea ce face ca numărul de accidente în care aceștia sunt implicați să crească.
Magyar Posta s-a văzut nevoită să-și restricționeze serviciile pentru că nu are suficienți poștași și lucrători la distribuire. Compania are cele mai mari probleme în Budapesta și la periferia capitalei. La sfârșitul lunii septembrie 2017, Magyar Posta avea 500 de posturi neocupate. Nevoia cea mai mare era de lucrători la distribuire. Posturile au fost într-un final ocupate după o campanie agresivă de recrutare, însă în ritmul în care crește comerțul online, poșta va avea în curând nevoie de angajați suplimentari.
Un studiu al Eurofound, o agenție UE, arată că guvernul ungar are pe cap și o insuficiență acută de profesori, în condițiile în care peste o treime din cadrele didactice rămase în profesie au peste 50 de ani. În ultimul an școlar, 1.400 de profesori s-au pensionat și alți 3.970 au decis să se retragă din învățământ. În același timp, numărul de profesori studenți a crescut, dar nu la materiile de real. În 2016, numărul angajaților din educația publică s-a redus cu 4,6%, în timp ce numărul de funcționari publici, oficiali publici și de guvern a stagnat. Motivele reducerii sunt complexe: mai multe instituții publice, inclusiv școli, au trecut sub autoritatea bisericilor, astfel că statutul de angajat al profesorului s-a schimbat; prea multe ore suplimentare; cerințe mai stricte din partea guvernului; prea multă birocrație pentru a avansa în carieră; lipsa transparenței în deciziile de promovare; tensiuni salariale; prestigiul redus al învățământului; orientarea spre locuri de muncă în alte domenii. Uniunea sindicală a profesorilor a calculat că în anul de studiu 2016-2017 numărul profesorilor angajați s-a redus cu 5.000.
Un sondaj de opinie cerut de săptămânalul Vasarnapi Hirek a găsit că aproape 1,2 milioane de unguri intenționează să-și găsească de muncă în străinătate. Doi din cinci tineri spun că vor să plece din țară. Un alt sondaj, al Universității Semmelweis, arată că 40% din studenții la medicină din Ungaria vor să lucreze în străinătate, ceea ce sugerează că lipsa de personal medical va fi o problemă majoră în viitor. Două treimi dintre studenții participanți la studiu au spus că pe lângă condițiile de muncă și de trai, salariile sunt principalul motiv pentru care au luat decizia să părăsească Ungaria. În prezent, sistemul medical din Ungaria are un deficit de doctori de 3.000 de persoane.
Guvernul încearcă să acopere golul de forță de muncă disponibilă cu pensionari. Persoanele în vârstă își pot găsi acum locuri de muncă în cadrul unor nou lansate cooperative. Din iulie, au fost create aproape 80 de astfel de cooperative, unde s-au angajat 3.000 de persoane, mult mai puține decât spera guvernul. În Ungaria sunt două milioane de pensionari, echivalentul a 20% din populație.
Zilele trecute, ministrul maghiar al economiei Mihaly Varga a declarat că guvernul va reduce taxele cu 4,8 miliarde de euro în șase ani pentru a stimula majorarea salariilor. Varga a explicat că în loc să sprijine migrația ilegală, guvernul preferă să facă mai competitive salariile ungurilor și companiile mici. Mulți din Vest cred că migranții ilegali veniți din Africa, Asia și Orientul Mijlociu pot fi parte din rezolvarea problemelor insuficienței forței de muncă și crizei demografice, însă ultimii ani au arătat că sprijinirea migrației ilegale duce la un drum închis, a spus Varga.
0 comments :
Trimiteți un comentariu