Comitetul pentru Supraveghere Macroprudențială trece sub tăcere că discută despre plafonarea gradului de îndatorare a populației

Deși nu a apărut o propunere oficială, ministrul finanțelor a anunțat că guvernul nu agreează măsura plafonării gradului de îndatorare al populației.

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), organism responsabil de politica de macrosta­bilitate a României, din care fac parte guvernatorul BNR, ministrul finanțelor și președintele ASF, a publicat miercuri o informare privind ședința de luni, fără a da niciun fel de detaliu despre subiectele discutate, între care introducerea unui plafon de îndatorare pentru populație.

Ce se știe însă din declarațiile minis­trului finanțelor Eugen Teodorovici, care a participat la acea ședință, este că s-ar fi ridicat problema plafonării gradului de îndatorare a populației, lucru cu care titularul portofoliului finanțelor spune că nu este de acord.

Guvernul PSD așteaptă un raport din partea CNSM care foarte probabil va propune plafonarea gradului de îndatorare a populației și, dacă Exe­cutivul va fi de acord, atunci BNR va lua o astfel de măsură, iar dacă nu, nu.

O analiză a directorului Direcției Supraveghere din BNR Nicolae Cinteză care circulă între membrii CNSM arată că dobânda anuală efectivă la creditele de consum de aproximativ 10%, este apropiată de cele din unele țări din regiune, cu mici variații (dar mai mare ca în Franța, de pildă). Populația continuă să ia din ce în ce mai multe credite, iar creditarea este în bună parte responsabilă de creșterea, în trecutul apropiat, cu două cifre a consumului, care în ultima vreme a avut o influență mare asupra inflației, lovind apoi în dobânzi și curs, ca să nu mai vorbim de impactul asupra deficitului comercial și a celui de cont curent.

Datele din ianuarie curent arată că nivelul de creditare pentru populație și companii a crescut cu 6,8% față de ianuarie 2017. În această conjunctură a apărut discuția despre plafonarea îndatorării populației, care poate fi o măsură de temperare a creditării, deci a consumului și, pe cale de consecință, a inflației.

Doar că Teodorovici a spus marți, citat de Mediafax: „Trebuie să lăsăm populația, pentru că este normal să apeleze la astfel de instrumente, deci de creditare, pentru nevoile pe care le au în derulare. Nu sunt într-o astfel de poziție în care să fiu împotriva unei astfel de abordări, adică să susțin o limitare. Vedem, analizăm, dar nu împărtășesc astăzi această idee, de a limita. De a fi poate mai atenți este în regulă, dar să nu limitezi și chiar să ceri foarte multe condiții în momentul în care o persoană se îndatorează”.

Guvernul PSD are un meci cu BNR legat de politica monetară, în vreme ce reprezentanții băncii centrale au amendat, nu de puține ori, politica fiscală a Cabinetului, pe care o face responsabilă pentru dezechilibrele apărute în economie. Chiar și decizia Băncii Naționale de a majora dobânda-cheie în urma creșterii peste așteptări a inflației a fost criticată de unii responsabili politici.

În ultimă instanță, temperarea consumului ar putea pune frână și creșterii economice prin consum și pare că, la Ministerul de Finanțe, este de preferat o inflație mai mare decât o restrângere de consum care ar dăuna creșterii economice.

Cum propunerea de plafonare a gradului de îndatorare a populației a apărut în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, decizia nu poate fi luată fără acordul guver­nului, întrucât sus-numita insti­tuție are ca rol să consilieze guvernul.

Comunicatul de ieri al CNSM nu spune însă nimic despre aceste frământări, ci include doar informații generale, precizând că ”au fost dezbătute aspecte care vizează politica macroprudențială și riscul sistemic”.

Totodată, în anunț se mai arată că în cadrul ședinței au fost discutate, „potrivit atribuțiilor legale”, aspecte re­fe­ritoare la organizarea și funcțio­narea CNSM și componența comisiilor teh­ni­ce ale CNSM, respectiv Comisia teh­nică pri­vind riscul sistemic și Co­mi­sia teh­ni­că privind gestiunea crizelor financiare.

Următoarea ședință a comitetului este planificată a avea loc în luna aprilie 2018.

Din cadrul CNSM fac parte reprezentanți ai Băncii Naționale a României, ai Autorității de Supra­veghere Financiară și ai Guvernului.

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a fost înființat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale.

Misiunea CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudențiale a sistemului financiar național, prin stabilirea politicii macroprudențiale și a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel