Politicienii care au ruinat Italia

Știrea a fost publicată luni, 5 martie 2018, 04:25 în categoria

Politicienii care au ruinat Italia ♦ Temerile privitoare la Italia nu sunt de ieri, de azi, scrie Politico. Uriașa datorie publică a Italiei, de peste 130% din PIB, reprezintă o amenințare permanentă la adresa euro. ♦ Corupția este mai extinsă decât în orice altă țară vesteuropeană, ca și birocrația.

Deși economia țării este în sfârșit în curs de redresare, aceasta continuă să sufere de pe urma productivității reduse. Potrivit unui sondaj recent, calitatea vieții din Italia este printre cele mai ridicate din Europa și totuși există o mare diferență între nivelul de trai din nord și cel din sud.

Corupția este mai extinsă decât în orice altă țară vest-europeană, ca și birocrația. În plus, Italia are grupuri de crimă organizată mai puternice decât în orice altă țară din UE. Printre cei care se fac vinovați de această situație se numără Giulio Andreotti, Mariano Rumor, Bettino Craxi, Silvio Berlusconi, Romano Prodi și Roberto Maroni, potrivit Politico.

Puțini italieni au avut o reputație atât de rea ca Giulio Andreotti, un creștin-democrat care a fost premier de șapte ori și ministru în numeroase alte guverne. În 2003, o instanță din Sicilia a declarat că acesta a colaborat cu Cosa Nostra și le-a conferit membrilor acesteia un sentiment de protecție. Protecția asigurată de acesta se numără

printre motivele pentru care în Italia crima organizată este în continuare o problemă acută.

Un alt creștin-democrat, Mariano Rumor, a promovat, ca premier, o măsură care i-a costat pe contribuabilii italieni în jur de 175 mld. euro. Prin aceasta, Rumor a încercat să-și asigure susținerea numărului în creș tere de angajați din sectorul public. Astfel, acești angajați puteau să se pensioneze doar după 19 ani și jumătate de contribuții. Sumele plătite acestora reprezintă una din multele explicații pentru masiva datorie publică a Italiei. Muntele de datorii al Italiei a început să crească la începutul anilor ’70. Însă până în momentul în care Bettino Craxi a devenit primul noncreștin democrat care a condus guvernul de la război, în 1983, aceasta se situa încă la numai 65% din PIB.

După terminarea mandatului acestuia, datoria crescuse la 89%. Au existat mai multe motive pentru această creștere: un nivel prea mare al cheltuielilor, ineficiență, o impozitare insuficientă și, nu în ultimul rând, corupția.

Influența lui Silvio Berlusconi asupra Italiei a fost uriașă. Prin canalele sale TV, acesta a contribuit la formarea modului de a gândi a țării. Constanta denigrare a procurorilor și judecătorilor care au lansat nenumărate acuzații împotriva sa a subminat respectful și așa fragil al italienilor pentru statul de drept.

Cât despre Romano Prodi, mulți italieni îl învinuiesc pentru a fi dus țara în zona euro. Când Prodi a venit la putere, se considera că Italia nu are cum să întrunească criteriile pentru includerea în zona euro. Dar, după o vizită în Spania, acesta a decis că Italia trebuie neapărat să adere la zonă. Prodi a reușit să-i convingă pe italieni să facă sacrificii considerabile pentru reducerea deficitului bugetar, dar și restul UE să ignore datoriile colosale ale țării sale.

Ceea ce nici Prodi, nici altcineva nu a explicat italienilor a fost că aceștia urmau să-și piardă libertatea de a-și menține competitivitatea prin devalorizarea lirei și că urma să fie nevoie de mult mai multe sacrificii pe viitor.

Roberto Maroni a susținut introducerea unei legi care, mai mult decât oricare alta, a distorsionat piața muncii. Prin faptul că, în urma ei, șefii de companii au putut angaja mai ușor în mare parte muncitori tineri pe contracte pe termen scurt fără a erode privilegiile angajaților mai în vârstă cu slujbe pe viață, legea a creat o diviziune între generații care a continuat să crească de atunci. Dificultatea de a găsi o slujbă care să-i ajute să-și acumuleze drepturi la pensie, să ia credite ipotecare și poate să-și facă o familie reprezintă un motiv de bază pentru care atât de mulți italieni pleacă din țară și pentru care atât de mulți dintre cei care rămân votează cu Mișcarea 5 Stele.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu

0 comments :

Trimiteți un comentariu