În prag de alegeri, cu Berlinul condiționând acordarea fondurilor europene de acceptarea imigranților și cu OLAF, biroul antifraudă al UE, scoțând la lumină neregulile din afacerile făcute cu banii europeni de apropiații săi, premierul maghiar Viktor Orban declară că Ungaria nu mai are nevoie de banii europenilor, ci doar de piața lor și că țara sa este pe calea cea bună.Experții, cifrele macro și salariile îl contrazic
Economia va crește cu 4% în următorii ani, până în 2022 va ajunge la ocuparea deplină a forței de muncă, salariile vor urca și nu este nevoie de fondurile Uniunii Europene pentru a reuși, a declarat Orban săptămâna aceasta, schițând astfel agenda economică înainte de alegerile generale din aprilie.
„De la europeni noi nu avem nevoie de bani, ci de piața lor. De aceea trebuie să rămânem în UE“, a spus premierul, precizând că doar „forțele care sprijină intervenția străină“ spun că fondurile UE sunt o precondiție a succesului economic și că contribuțiile anuale ale Bruxellesului sunt eclipsate de producția internă a Ungariei.
La sfârșitul anului trecut, Arpad Kovacs, șeful Consiliului Fiscal, estima că economia maghiară poate atinge o creștere de 2,5% fără fondurile UE, potrivit dailynewshungary.com. Kovács, văzut ca un profesionist independent, a descris ideea că economia maghiară n-ar mai crește fără fonduri europene drept „critică înșelătoare“. El apreciază că în 2016 Ungaria a demonstrat că este capabilă să obțină o creștere de peste 2% fără fonduri UE. Finanțarea primită de la UE a fost în acel an egală cu dobânzile fondurilor pe care guvernul le împrumută de pe piețe și care contribuie la datoria publică. Guvernul prognoza atunci, luând în calcul și fondurile europene, o creștere economică de 4,1% pentru 2017 și de 4,3% pentru 2018. PIB-ul a crescut cu 4% anul trecut.
În 2015, Ungaria a primit fonduri europene de 5,6 miliarde de euro și a contribuit la bugetul UE cu 946 de milioane de euro, ceea ce face ca această țară să fie unul dintre cei mai mari beneficiari per capita ai fondurilor europene. Ungaria a primit de la Bruxelles subvenții nete de 500 de euro per capita, la un PIB per capita de 10.000 de euro.
Un studiu realizat de KPMG și GKI și publicat în primăvara anului trecut arată că economia maghiară este dependentă puternic de fondurile UE. Deși PIB-ul a crescut cu 4,6% în perioada 2006-2015, fără finanțarea europeană din ciclul 2007-2013 avansul ar fi fost de doar 1,8%. Portalul de știri napi.hu, citând rezultatele analizei, scrie că în pofida celor 14.000 de miliarde de forinți (44,8 miliarde de euro) primite de Ungaria de la UE, competitivitatea s-a deteriorat, iar forța de muncă a părăsit țara. Consumul rezidențial a scăzut cu 5,3% în perioada analizată, iar fără fondurile europene s-ar fi redus cu 11%. Investițiile au crescut cu 2,8%, iar fără fondurile europene s-ar fi prăbușit cu 31,3%. Numărul angajaților s-a majorat cu 280.000, iar dacă n-ar fi fost fondurile UE, creșterea ar fi fost de doar 105.000.
Studiul a găsit că în multe cazuri investițiile nu au fost efectuate din raționamente economice, ci doar pentru că fondurile erau disponibile. Fără fondurile UE nici companiile apropiaților lui Orban n-ar fi prosperat.
Procurorii maghiari investigheză, după sesizări primite de la agenția antifraudă europeană OLAF, proiecte finanțate de UE și executate de o companie care a aparținut ginerelui premierului Orban, Istvan Tiborcz, potrivit Reuters. OLAF a explicat că investigația privește 35 de proiecte de iluminat stradal în Ungaria. Această țară are cea mai mare pondere a fondurilor europene delapidate din UE și cea mai mică rată a cazurilor finalizate cu o condamnare după sesizări făcute de OLAF, remarcă Euobserver. Ginerele lui Orban ar fi implicat în utilizarea frauduloasă a unor fonduri europene de 41 de milioane de euro. El a devenit un simbol al crimei organizate.
În timp ce unul dintre scopurile finanțării europene este păstrarea forței de muncă și crearea de locuri de muncă, la finalul ciclului de finanțare exodul de talent era atât de masiv încât penuria de forță de muncă a devenit acum o problemă arzătoare. Dependența de fondurile UE a crescut, iar Ungaria a înregistrat cele mai slabe creșteri economice din Grupul de la Vișegrad.
Cu toate acestea, companiile străine vin și investesc în Ungaria, atrase de subvențiile generoase date de guvern, creând locuri de muncă și aducând economia la ocuparea completă a forței de muncă, așa cum vrea Orban, dar acutizând penuria de forță de muncă.
Iar pentru că muncitorii sunt tot mai greu de găsit, salariile cresc. Cresc salariile și pentru că guvernul majorează remunerația minimă și remunerațiile în companiile de stat și în sectorul public. Avansul a fost de peste 13% în ritm anualizat în toamna anului trecut. Salariul mediu brut lunar depășea atunci 292.000 de forinți (933 de euro), potrivit datelor institutului de statistică maghiar. Însă aceste statistici nu includ salariie, mai mici decât cele minime pe economie, ale celor care fac muncă comunitară. Acești oameni sunt incluși în statisticile privind șomajul, dar nu și în cele privind remunerațiile. Ei primesc până la 173 de euro pe lună. Numărul lor era de aproape 170.000 în vara anului trecut, notează hvg.hu. Institutul de statistică nu oferă informații privind salariul median (nivelul sub care jumătate din oameni primesc mai puțin și peste care cealaltă jumătate primește mai mult), care reflectă mai bine nivelul salarizării într-o țară. Însă banca centrală a estimat salariul median la echivalentul a 710 euro. Creșterile salariale sunt notabile doar în anumite sectoare și în anumite orașe.
În Slovenia, una dintre cele mai dezvoltate economii est-europene, salariul mediu brut era la finalul anului trecut de 1.723 euro (1.062 euro net).
În Slovacia, salariul brut lunar este așteptat să depășească 1.000 de euro anul acesta.
În Polonia, cea mai mare economie europeană, remunerația medie brută a fost de 4.516 zloți (1.076 euro) la sfârșitul anul trecut.
În Cehia, singura țară cu statutul de economie dezvoltată din fostul bloc comunist, salariul brut mediu lunar a fost în trimestrul trei al anului trecut de 29.050 coroane (1.142 euro), dar două treimi din salariați nu ajungeau la acest nivel.
0 comments :
Trimiteți un comentariu