România continuă să utilizeze mai intens factorul muncă în procesul de producție, în comparație cu Ungaria și Polonia, precum și față de media Uniunii Europene (UE), arată o analiză a Băncii Naționale a României (BNR), publicată în „Buletinul lunar” din august 2018, nr. 298.În structura costurilor de producție din agricultură, ponderea muncii s-a redus în România de la 37% în 2010 și 38% în 2013 la 35% în 2016, potrivit calculelor BNR pe baza datelor de la Eurostat și Farm Accountancy Data Network (FADN).
În schimb, această pondere a scăzut în Polonia de la 29% în 2010, la 27% în 2013 și 26% în 2016, în timp ce în Ungaria a rămas constantă la 18%, iar media UE s-a redus de la 27% în 2010, la 25% în 2013 și 21% în 2016.
În aceeași perioadă, ponderea pământului a rămas, în medie, aproape aceeași în structura costurilor de producție: în România, de la 5% în 2010, la 6% în 2013 și în 2016; în Ungaria de la 6% în 2010 la 7% în 2013 și 2016; în UE, de la 6% în 2010 și 2013 la 5% în 2016; în Polonia de 3%, în toți anii.
În același timp, ponderea capitalului în structura cheltuielilor a crescut, cu excepția Ungariei, unde de la 16% în 2010 a scăzut la 14% în 2013, dar a revenit la 16% în 2016. În România, capitalul a urcat de la 12% pondere în cheltuielile de producție din 2010 la 14% în 2013, până la 20% în 2016.
În Polonia, capitalul reprezenta 22% din costurile de producție din 2010, după care a urcat la 24% în 2013 și 31% în 2016. În același timp, în UE, acesta reprezenta 24% din cheltuielile de producție în 2010, 25% în 2013, după care a accelerat până la 37% în 2016.
În paralel, consumul intermediar, ca pondere în costurile de producție, s-a redus pentru majoritatea fermelor din piețele citate. Consumul intermediar a scăzut în România de la 45% în 2010 la 42% în 2013 și până la 38% în 2016, în Polonia de la 46% în 2010 și 2013 la 40% în 2016, iar în UE de la 43% în 2010 și 44% în 2013 la 37% în 2016. Excepție face Ungaria, unde ponderea consumului intermediar a ajuns să reprezinte de la 60% în 2010 la 61% în 2013 până la 59% în 2016.
BNR a utilizat, în analiza citată, indicatori furnizați de Conturile Economice din Agricultură, calculați în linie cu metodologia Conturilor Economice Naționale (ESA 2010). Datele la nivel de fermă au fost preluate din două baze de date furnizate de Comisia Europeană, respectiv ancheta structurală exhaustivă realizată din trei în trei ani, denumită Farm Structural Survey (FSS) și Sondajul Farm Accountancy Data Network (FADN).
Acesta din urmă încorporează doar fermele ce depășesc pragul anual al producției (exprimată în euro) necesar pentru a fi considerate viabile din punct de vedere economic. În cazul României, acesta este de 2.000 de euro, iar pentru Ungaria și Polonia de 4.000 de euro. FADN acoperă 31% din numărul de ferme românești, 21% din cele ungurești, respectiv 52% pentru sectorul agricol polonez, acestea fiind responsabile pentru 86% din producția agricolă totală a României, respectiv 93% în cazul Ungariei și 94% în cel al Poloniei, pentru anul 2013.
0 comments :
Trimiteți un comentariu