Noi viziuni și noi alianțe redesenează chiar în fața ochilor noștri harta intereselor europene. Nordul se îndepărtează de sud și estul de vest. Nici centrul nu este stabil

În nord, un club elitist de state creditoare a înființat Noua Ligă Hanseatică, o alianță informală de economii din UE prospere, deschise și mai puțin centralizate, cu o orientare puternică spre responsabilitate bugetară. Diplomația franceză le-a reproșat că pun în pericol unitatea proiectului european. În același timp, Parisul susține o Europă cu două viteze. O țintă recentă a Ligii Hanseatice este Italia, o economie mare, dar considerată de la periferia zonei euro, condusă de două partide populiste care sfidează disciplina fiscală a Uniunii. De când aceste partide au venit la putere, se discută despre amenințarea unui Italexit, acum când Brexitul a devenit o realitate. Marea Britanie va ieși din UE pe 29 martie 2019 dacă nu cumva termenul pentru Brexit este prelungit. În est, Grupul de la Vișegrad, o alianță de state cu democrații cu tendințe iliberale, face notă discordantă cu politici UE precum cele privind refugiații. Iar în Elveția, care nu face parte din UE, dar este o economie integrată în circuitul comercial și financiar european, cel mai mare partid a propus adoptarea principiului autodeterminării care ar oferi supremație legii constituționale elvețiene în fața tratatelor internaționale în caz de conflict. Adică un fel de „legea elvețiană înainte de toate“. Elvețienii au respins duminică prin vot într-un referendum propunerea, considerată de analiști ca un pas mare spre izolaționism de genul celui făcut de administrația americană a președintelui Donald Trump, care duce o campanie „America înainte de toate“. Însă tendința protecționistă rămâne și se adaugă tendințelor de același fel din întreaga Europă. Noi viziuni și noi alianțe redesenează chiar în fața ochilor noștri harta intereselor europene, după cum scrie EUobserver.

Noua Ligă Hanseatică, înființată la începutul anului de miniștrii de finanțe din Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Olanda și Suedia, provoacă neliniște în unele dintre capitalele din zona euro, notează Financial Times, ai cărui reporteri au asistat zilele trecute la un spectacol exploziv al iritării franceze din cauza acestei alianțe. La o cină cu omologul olandez, ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire s-a folosit de prezența unor ziariști, inclusiv de la FT, pentru a lansa un atac înțepător la adresa „cluburilor închise“ care amenință unitatea proiectului european. Atacul lui Le Maire l-a luat pe ministrul olandez și șeful Ligii Hanseatice Wopke Bastiaan Hoekstra prin surprindere. Până atunci, Liga nu s-a mai confruntat cu astfel de durități. Cele opt țări s-au aliat pentru a găsi o cauză comună în privința direcției reformelor din zona euro, preluând o ștafetă conservatoare dusă anterior de ministrul german de finanțe Wolfgang Schauble. Astfel de alianțe nu sunt ceva nou în politica europeană. Însă iritarea franceză față de Hansa arată avansul limitat făcut de Emmanuel Macron și de ministrul său de finanțe în sensul reformării zonei euro, spun oficiali UE. Liderii europeni sunt așteptați să semneze luna viitoare un pachet de reforme mai puțin ambițioase decât ar vrea președintele francez. Le Maire a mers până într-acolo încât a acuzat Liga că slăbește capacitatea Europei de a rivaliza cu puteri globale cum sunt SUA și China. Intervenția franceză riscă să amplifice anxietatea statelor mai mici, care se tem că UE nu este un proiect care le permite să influențeze deciziile atunci când li se opun economiile din categoria grea.

Tocmai pentru a avea o voce mai puternică în corul european, statele estice Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria se folosesc de o alianță mai veche, Grupul de la Vișegrad (V4). Luna aceasta, ministrul de finanțe maghiar Peter Szijjarto și omologul ceh Tomas Petricek au subliniat importanța cooperării în cadrul V4 - „cea mai eficientă și unită alianță din UE“, care dă o forță mai mare membrilor săi în apărarea intereselor lor. Szijjarto i-a mulțumit Cehiei pentru că a luat apărarea Ungariei în Parlamentul European în septembrie cu ocazia votului pentru lansarea unor proceduri extraordinare contra Ungariei, care ar ataca valorile de bază ale UE.

În Elveția, duminică, alegătorii au respins la un referendum o inițiativă de „autodeterminare“ care ar fi făcut ca legea elvețiană să aibă întâietate în fața tratatelor internaționale. Susținătorii inițiativei, lansată de cel mai mare partid, ultraconservatorul și euroscepticul Partid Popular, spun că acordurile globale ar trebui renegociate sau abolite dacă contravin rezultatelor referendumurilor interne.

Proiectul este consecința unui referendum din urmă cu cinci ani privind imigrația, când majoritatea elvețienilor s-au opus imigrației în masă și au cerut introducerea de cote pentru străini. Cotele ar fi contravenit tratatelor internaționale existente între Elveția și UE.

Comisia Europeană a intervenit prompt sem­nalizând că introducerea cotelor ar încălca libertatea de mișcare garantată de tratatele semnate de cele două părți și ar pune în pericol relațiile comerciale.

Elveția, deși nu este membru al UE, a adoptat o mare parte din politicile UE, inclusiv libertatea de mișcare și zona cu granițe deschise Schengen, pentru a primi acces la piața unică europeană.

Astfel, după lungi discuții și contrar constituției elvețiene, inițiativa nu a devenit niciodată lege, se arată într-o analiză a ING. În schimb, guvernul a insistat pe reglementări care dau prioritate muncitorilor elvețieni în anumite sectoare ale economiei cu cele mai ridicate rate ale șomajului.

Susținătorii inițiativei spun că este necesară schimbarea pentru consolidarea sistemului unic de democrație directă al Elveției, care, asigură ei, aduce prosperitate, libertate și securitate, scrie lenews.ch.

Relațiile dintre UE și Elveția sunt reglementate de circa 120 de tratate bilaterale. Un vot pozitiv în referendumul pentru autodeterminare ar fi însemnat înrăutățirea relațiilor Elveției cu UE.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru