„Din păcate, în România, discuția despre adoptarea euro nu a depășit nivelul cel mai primar: cum vom face rotunjirile, câți bani vom pierde la piață, dacă ne vor păcăli comercianții și ziua și anul în care vom intra. Lucrurile sunt mult mai complexe și necesită un efort de schimbare conștientă din partea întregii societăți românești și a tuturor grupurilor de interese”, a susținut Valentin Lazea, economistul șef al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediția 2018.Acesta este și membru al Comisiei Naționale de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro. Conform celor mai recente informații, Comisia va prezenta proiectul de trecere la euro în decembrie, iar data de la care România își propune să adopte euro este anul 2024. Reprezentantul Băncii centrale a reamintit însă că România nu este obligată să intre în zona euro la o anumită data.
„România este ca o echipă care vrea să participe la Champions League. Dacă se pregătește și are jucători, se duce acolo și face performanță. Dacă nu se pregătește și nu face performanță, nu este vina nici a cluburilor belgiene, germane sau engleze, nici a UEFA. Este vina celui care se duce nepregătit. Nu ne împinge nimeni, acolo, nu ne trage nimeni acolo. Noi vrem să intrăm, dacă vrem, pentru că presupune niște schimbări de atitudine masive, din partea multora, care schimbări atitudinale înseamnă un mers spre civilizație, care este grea – nu se obține la o cafea sau bătând din palme”, a completat Lazea.
Reprezentantul Băncii centrale a precizat că schimbările cele mai importante produse după adoptarea euro vor fi: folosirea aceluiași curs în toate țările membre și aceeași rată a dobânzii cheie, pe lângă continuarea liberei circulații a capitalurilor, care există odată cu aderarea la Uniunea Europeană (UE).
Așa cum este și acum pentru țările din zona euro, la fel, Banca centrală a României nu va mai stabili dobânda cheie și nu va mai putea interveni asupra cursului, pe lângă faptul că leul nu va mai exista, și va putea folosi doar restul „instrumentelor” pe care le are la dispoziție. Astfel, exportatorii nu se vor mai putea folosi de deprecierea leului, pentru a fi competitivi, ci vor trebui să facă investițiile necesare.
La nivel micro, faptul că politica monetară va fi stabilită la nivelul BCE înseamnă că nu mai pot fi crescute salariile dacă depășesc productivitatea, lucru care s-a întâmplat în sectorul public, potrivit economistul șef al BNR.
„Soluția la această «restricție» (n.red. – de a nu crește oricum salariile) este că noi putem, față de zona euro și Uniunea Europeană, să creștem mult mai accelerat productivitatea muncii, pentru că încă avem o mare zonă neexploatată ceea ce va duce la o creștere ceva mai mare, dar cu 8-9-10% unitatea și 6-7% salariile, nu 40%”, a subliniat Lazea. Iar diferența dintre creșterea companiilor și creșterea salarilor o reprezintă creșterea productivității.
În tabloul de bord pentru aderarea la euro, creșterea costului unuitar cu forța de muncă, cel pe care îl au companiile, este limitat la maximum 12% pentru trei ani, iar România îndeplinește la limită acest crieriu, fiind la 11,9%, a reamintit economistul șef al BNR.
„Suntem aproape să depășim acest criteriu. Dar, dacă ne uităm la ultimii opt ani, în 2009-2017, constatăm următoarea situație paradoxală: salariul real cumulat, din perspectiva angajatului, a crescut cu 45%, productivitatea muncii a crescut cumulat cu 27%, dar costul unitar al forței de muncă a crescut cu 14%”, a adăugat Lazea.
Reprezentantul Băncii centrale a subliniat că această discrepanță a fost posibilă prin faptul că taxarea asupra muncii a scăzut foarte mult – angajatorul a plătit mai multe salarii, dar mai puține contribuții și impozite pe salarii.
„Prin aceasta, Guvernul a împușcat trei iepuri dintr-un singur foc. Da, dar toate acestea s-au făcut pe spinarea devalizării bugetului. Fiscal vorbind, bugetul este un cașcaval în găurile sunt mai mari decât brânza. Va începe să doară cât mai curând. Nu poți să vrei să intri în Europa cu venituri fiscale de 26% din PIB și venituri bugetare totale de 29% din PIB, dacă vrei să fii în aceeași zonă cu ceilalți. Din 2015, de când a făcut Ponta reforma Codului fiscal, toate problemele din România s-au rezolvat prin devalizarea bugetului. Asta după ce, până în 2015, bugetul arătat rezonabil”, a explicat Lazea.
Cu toate acestea, economistul șef al BNR a precizat că nu trebuie aruncat cu noroi numai în clasa politică, pentru că aceasta răspunde unor stimulente și unor semnale care vin dinspre societate.
„Dacă societatea cere doar două lucruri (n.red. - salarii și scăderi de taxe), cele două lucruri i se vor da. Dacă societatea cere ceea ce ar trebui să ceară și nu o face, atunci să nu mai avem pretenții nici de la clasa politică. Că elitele unei țări ar trebui să dea exemplu și să-i tragă pe oameni de mânecă și să le arate ce să ceară, vorbim chestii științifico-fantastice. Microcosmosul politic reflectă macrocosmosul societal, care vrea salarii și scăderi de taxe. Ar trebui ca partidele politice să nu atace în mod populist politicile de reformă care pot duce la dezvoltare. (...) Dezvoltarea economică sustenabilă a României, înainte și după aderarea la zona euro, presupune: acordul sindicatelor pentru creșteri salariale mai mici decât productivitatea muncii, acordul patronatelor pentru un nivel al dezvoltării care să permită colectarea unor venituri bugetare de cel puțin 35% din PIB, nu de 30%, cât avem acum, acordul partidelor politice de a pune în centrul politicilor economice două priortități: stabilitatea macro și reformele structurale”, a subliniat Lazea.
Economistul șef al BNR a insistat că fiecare sector, chiar dacă este prioritar, precum educația sau sănătatea, nu poate beneficia de mai mulți bani decât în prezent, pentru că acei bani nu există, nu sunt venituri la buget. „Suntem oameni serioși? Când cerem lucruri ca în Europa, dar nu contribuim decât în proporție de două treimi? Fiecare dintre noi cerere tortul întreg, dar vine cu două treimi din zahăr, cu două treimi din frișcă și cu două treimi din aluat?”, a mai comparat Lazea.
Astfel, economistul șef al BNR susține că, pentru a crește veniturile la buget, este nevoie de un impozit pe proprietate mai ridicat, impozite locale mai ridicate, impunerea unor impozite pentru ecologie (de la reciclare la colectare) și modernizarea ANAF, precum și globalizarea veniturilor. „Când vrei să te faci asemănător unei zone, nu trebuie să îi iei obiceiurile ei? (...) În societate, nu există conștientizarea a ceea ce ar trebui să se facă și ce ar trebui să ceară”, a punctat Lazea.
Toate problemele acestea sunt cauzate de faptul că toată lumea din această țară dorește să crească cât mai repede PIB, pentru a converge cât mai repede la PIB pe cap de locuitor, potrivit economistului șef de la BNR.
„Este cât se poate de justificată această dorință. Problema este că această dorință se vrea a fi atinsă cu orice mijloace: să fie cărbuni, paie, lemne, orice. Pentru un neeconomist este chiar mai mult decât justificată această dorință și nu trebuie să o desconsiderăm. Problema este că, mergând pe această linie, de stimulare oricât și oricum a creșterii, creăm dezechilibre care nu numai că ne îndepărtează de momentul intrării în zona euro, dar ne și dau un stil de comportament cu care nu avem ce căuta în zona euro. Cu acest stil comportament niciodată nu avem ce să căutăm în zona euro, când creșterea se obține prin orice mijloace, sistemul grecesc”, a mai susținut Lazea.
Cu toate acestea, reprezentantul Băncii centrale a susținut că poate fi păstrat ritmul înalt de creștere al PIB, cu tot cu stimulii fiscali. „Se poate cu respectarea anumitor condiții economice și politice. Condițiile economice sunt respectarea cu strictețe a echilibrelor macroeconomice – a reformelor de la Maastricht, a celor 14 criterii din tabloul de bord și MTO, deficit structural de 1% din PIB – și reformelor structurale”, a mai spus Lazea.
De asemenea, economistul șef al BNR apreciază că, cel mai probabil, oficialii europeni nu își vor da acordul pentru a intra în zona euro nici o țară ca România, care crește „nedisciplinat” și poate ajunge la 75% convergență a PIB pe cap de locuitor, nici una precum Bulgaria, care a fost disciplinată fiscal, dar al cărui PIB pe cap de locuitor a ajuns să fie 55% din media UE.
În plus, românii trebuie să-și reducă așteptările inflaționiste, de la cele interne ridicat la cele reduse din zona euro, potrivit reprezentantului Băncii centrale. Altfel, vor risca să se împrumute prea mult, în condițiile în care rata creditelor se menține redusă.
Economistul șef al BNR a precizat că, pentru a fi competitivă în zona euro, reformele structurale necesare pentru România se referă la potențarea tuturor factorilor care intră în componența PIB potențial: capital, forță de muncă și productivitate.
Mai exact, în ceea ce privește capitalul este nevoie de: absorbția mai bună a fondurilor europene; atragerea Investițiilor Străine Directe; atragerea transferurilor de la muncitorii români din străinătate; creșterea Bursei de Valori București. Pentru a stimula forța de muncă, este nevoie de: reforma în domeniul sănătății; stimularea natalității; atragerea Diasporei și, selectiv, a specialiștilor străini; permiterea lucrului după împlinirea vârstei de pensionare. În plus, pentru a crește productivitatea este nevoie de: reforma educației, infrastructură, cercetare-dezvoltare; IT; agricultură; eficiență energetică; debirocratizare. Pentru implementarea acestor măsuri este nevoie de un buget de 18 miliarde de euro.
„Toate măsurile acestea le-am pus într-un program la solicitarea Guvernului Cioloș, că Cioloș le-a băgat în sertar și n-a făcut nimic cu ele... este mai puțin important. Am scris, în preambul că: pentru a avea cele 18 miliarde de euro, aproape 9% din PIB, nu puteți nici să creșteți salariile cu 40%, nici să creșteți pensiile supraunitar față de salarii, adică altfel decât scria în vechea lege a pensiilor, și nu puteți nici să mai reduceți taxele. Ghiciți pe ce s-a dus lupta politică în 2016 și până astăzi? Pe salarii crescute orișicât, pe pensii crescute mai repede decât salarii și pe taxe. Ce înseamnă stat mai mare sau mai mic? Dacă ai 10% din PIB, le dai pentru ce trebuie sau pentru ce cere poporul? Aceasta este întrebarea. Dacă nimeni n-o pune, n-avem decât să ne mai întâlnim de zece ori și tot...”, a concluzionat Lazea.
0 comments :
Trimiteți un comentariu