„Spionajul industrial nu mai este necesar dacă poți profita de reglementările economice liberale pentru a cumpăra companii pe care apoi le dezmembrezi sau le canibalizezi pentru a avea acces la know-how-ul lor“SUA își împinge aliații într-un război comercial cu China, o economie aflată într-o fază de expasiune internațională fără precedent în istorie. Gigantul de tehnologie și telecom chinez Huawei este ținta preferată a răfuielilor: este o companie uriașă, implicată în proiecte mari în lumea occidentală și de care orice dețintor de telefon mobil mai răsărit a auzit. Însă Huawei este doar un tentacul al unei caracatițe chineze hrăpărețe care s-a agățat de mai toate statele europene, după cum arată o analiză a Bloomberg. Portugalia, unul din aceste state, membru al zonei euro, este deja în gura monstrului.
Noua Zeelendă și Australia au interzis operatorilor telecom să folosească echipamente Huawei la rețele noi 5G din cauza îngrijorărilor legate de o posibilă implicare a guvernului chinez în infrastructura de comunicații. În Europa, BT Group, operator telecom din Marea Britanie, a anunțat că înlătură echipamentele Huawei din operațiunile de bază de comunicații mobile 3G și 4G și că nu va folosi tehnologia companiei chineze în părțile centrale ale următoarei rețele.
Directorul financiar al Huawei Meng Wanzhou a fost arestată în Canada pentru a fi extrădată în SUA. Meng Wanzhou este fiica fondatorului companiei chineze. Rețelele 5G sunt rețelele viitorului pentru că vor permite un transfer de date mai rapid ca oricând. Aceste viteze vor transforma viața de zi cu zi și industria, cu comunicații mai rapide între roboți, computere, utilaje, mașini. Huawei este cel mai mare producător de echipamente de rețele din lume, înaintea Ericsson și Nokia. Washingtonul susține că Huawei și ZTE, un alt grup de tehnologie din China, reprezintă posibile amenințări pentru securitate și confidențialitate.
Autoritățile americane arată spre legea informațiilor din China, despre care spun că poate forța companiile chineze să faciliteze eforturile de spionaj în alte state. De asemenea, SUA investighează Huawei pentru posibile încălcări ale sancțiunilor impuse Iranului, scrie BBC. Spre deosebire de Marea Britanie, țară care este pe cale să iasă din UE și care vrea în acest constext relații speciale cu SUA, în Germania eforturile Washingtonului nu par să dea roade. Huawei a deschis chiar luna trecută un nou laborator de siguranță a informațiilor, la Bonn, notează Deutsche Welle. Unii observatori văd în această mutare o încercare de a intra în grațiile autorităților germane înainte de licitația națională pentru spectrul de frecvențe 5G.
Costurile totale ale construirii rețelei 5G ar putea ajunge la 80 de miliarde de euro. Germania nu are o industrie locală de hardware telecom și menține legături strânse cu Beijingul. Ministerul german de interne a explicat că nu există bază legală pentru excluderea furnizorilor de echipamente străini pentru sistemul 5G și că Berlinul nu are în vedere vreo astfel de măsură. Între Germania și China nu există niciun acord bilateral pentru prevenirea spionajului comercial cibernetic, însă numărul de atacuri de spionaj comercial cibernetic cunoscute ca originând din China s-a redus în ultimii doi ani, potrivit Australian Strategic Policy Institute. Scăderea vine odată cu creșterea investițiilor directe străine chineze în industriile high-tech și de producție avansată.
Șeful Agenției federale pentru protejarea constituției Hans-Georg Maassen a legat declinul de creșterea utilizării mijloacelor legale pentru obținerea acelorași informații, cum ar fi preluările de companii. „Spionajul industrial nu mai este necesar dacă poți profita de reglementările economice liberale pentru a cumpăra companii pe care apoi le dezmembrezi sau le canibalizezi pentru a avea acces la know-how-ul lor“, a spus Maasen. Însă lucrurile s-ar putea schimba. „Discursul public german din jurul Chinei s-a modificat în ultimul an, și nu datorită presiunilor SUA“, apreciază expertul în securitate cibernetică Raffaello Pantucci. „Nemții au văzut câteva cazuri în care chinezii au întrecut măsura.“ Din 2008 până în 2018 companiile chineze au investit peste 20 de miliarde de dolari în tranzacții de tot felul în Germania.
Cea mai răsunătoare este preluarea de patru miliarde de dolari din 2016 a producătorului de roboți industriali Kuka. CEO-ul timp de zece ani al companiei, Till Reuter, s-a retras surprinzător din funcție luna aceasta, după ce și-a extins contractul pentru a putea rămâne la conducere până în 2022, ceea ce arată, spun observatorii, că noul proprietar, producătorul de electrocasnice Midea, își întărește controlul asupra managementului. Însă nu în Germania companiile au investit cel mai mult, ci în Marea Britanie - 70,6 miliarde de dolari. Investițiile sunt concentrate ca valoare în zona euro: 31,3 miliarde de dolari în Italia, 13,4 miliarde de dolari în Franța, 11,4 miliarde de dolari în Olanda, 9,2 miliarde de dolari în Finlanda, 7,4 miliarde de dolari în Suedia, 7 miliarde de dolari în Spania, 3,3 miliarde de dolari în Belgia, 3 miliarde de dolari în Irlanda.
La periferia Uniunii Europene, Ungaria a primit cele mai multe investiții chineze, 1,8 miliarde de dolari. În Marea Britanie, cea mai mare achiziție chineză este o participație minoritară la Rio Tinto, o tranzacție de 14 miliarde de dolari din 2008 în care cumpărătorul este Aluminium Corp.
În Franța, trofeul este divizia de explorare și producție de gaze naturale a Engie, cumpărată în 2011 pentru 3,3 miliarde de dolari de China Investment Corp. Cea mai mare achiziție chineză din Suedia este Volvo, din Finlanda este un producător de jocuri video, din Italia este Pirelli, din Spania este un furnizor de servicii de reciclare, iar din Ungaria este producătorul de chimicale BorsodChem.
În Elveția, China iese în evidență prin preluarea producătorului de pesticide Syngenta contra a 46,3 miliarde de dolari în 2016. Cea mai mare tranzacție din România este una din 2016 prin care GM Investment a cumpărat concesiunile petrolifere și de gaze naturale ale companiei Zeta Petroleum pentru 2,9 milioane dolari.
La capitolul investiții chineze în sectoare strategice, Portugalia întrece oricare altă țară din UE.
În mai, China Three Gorges a oferit 10 miliarde de dolari pentru majorarea participației la grupul de utilități EDP. Investiția inițială a fost de 3,5 miliarde dolari. CTG este deja cel mai mare acționar al EDP, cu o participație de 23%, și vrea controlul a peste 50% din companie. EDP este al treilea cel mai mare furnizor de energie verde din SUA, notează The New York Times.
De asemenea, China State Grid a cumpărat 25% din operatorul de energie REN, iar Fosun Group este acționarul principal al creditorului BCP și controlează asigurătorul Fidelidade. Zilele trecute, președintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa a acceptat să includă și portul Sines, cel mai mare port portughez de la Atlantic, în planurile de investiții chineze. Portugezii vor să facă din Sines un hub logistic transatlantic.
0 comments :
Trimiteți un comentariu