Capitala României, invidia Europei la independența energetică, are peste 300 de blocuri care tremură de frig din cauza avariilor la sistemul de încălzire. Cum se descurcă Danemarca sau Estonia?

♦ De aproape trei ani companiile care ar trebui să asigure agentul termic în București zac în insolvență, dar capitala României, țară care se gândește să-și exporte gazele pentru că nu are ce să facă pe plan local cu ele, arată mai bine ca niciodată în lumina decorațiunilor de Crăciun ♦ Peste 300 de blocuri din București nu aveau ieri căldură sau apă caldă din cauza avariilor, necesarul de investiții în întreg sistemul centralizat fiind estimat la 3 mld. euro ♦ Cum au reușit însă alte țări să-și eficientizeze acest sistem, considerat cel mai puțin poluant și sigur pentru confortul termic al cetățenilor lor?

Potrivit informațiilor publi­cate ieri de RADET (Regia Auto­no­mă de Dis­tribuție a Energiei Termice Bu­curești) peste 300 de blocuri și imobile aveau ieri apa caldă și căldura oprite. Potrivit centralizatorului de pe pagina oficială a companiei, lucrările erau în desfășurare, intervenind în urma unor avarii la rețelele primare.

„RADET București este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, deținând 43% din piață. Furnizează energie termică pentru aproximativ 562.000 de apartamente, reprezentând aproximativ 8.200 de blocuri de locuințe și 320 de imobile, în care trăiesc

1,21 milioane de locuitori, precum și pentru aproxi­mativ 4.900 de instituții, obiective sociale și agenți economici. RADET București este operatorul sistemului public de alimentare cu energie termică, asigurând 72% din necesarul de energie termică al Capitaleiî, se arată pe site-ul RADET, entitate care din primăvara anului 2016 a intrat în insolvență, în tandem cu Electrocentrale București, producătorul de energie termică.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu