99% dintre noi gândim pe termen scurt, ne consumăm energia în probleme curente. Viziunea este cel mult regională și limitată ca orizont temporal. Doar 1% gândim strategic, pe termen lung. Doar puțini se uită pe termen de peste 20-50-100 de ani, acolo unde se vede cu adevărat creșterea economică. Acolo unde acționează ciclurile lungi, unde se văd tendințele, unde se vede procesul de catching up (ajungere din urmă). Așadar, România a recuperat puternic din decalajele față de Occident, mai ales în ultimii aproape 20 de ani, cu precădere în ultimii 7 ani, așa cum o să demonstrez mai jos.Așa este. În goana după informație, de multe ori citim titlurile articolelor, opiniilor și analizelor publicate în media. În cazul de față, sigur, titlul ar putea părea lăudăros, propagandistic. Nu este cazul și există o serie de argumente pe care le expun mai jos.
Primul argument. Prof. univ.dr. Bogdan Murgescu într- un interviu acordat ZF Live
https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/zf-live-special-romania-100-de-ani-bogdan-murgescu-istoric-perioada-in-care-romania-a-recuperat-cel-mai-mult-din-decalajele-economice-fata-de-vest-a-fost-2000-2018-17742963
- "Perioada în care România a recuperat cel mai mult decalajele economice față de Vest a fost 2000-2018". Mai multe detalii găsim în volumul publicat în 2010 de același autor - România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, București. Citind observăm la pagina 331 din volumul indicat mai sus Tabelul IV.6 privind performanța economică a României în context european pentru perioada 1938-1989 (se folosește baza de date organizată de Angus Maddison - The World Economy: Historical Statistics, Paris: Development Centre of the OECD, 2003).
Așa cum arată autorul, dincolo de posibila perfecționare metodologică, datele din tabelul de mai jos indică următorul proces - "În termeni relativi, România și-a păstrat în toată perioada poziția - sub jumătate din media europeană - și de asemenea sub media celorlalte țări est europene care au fost supuse regimului comunist. [...] Pe de altă parte,România a suferit mai mult decât alte state europene efectele războiului și mai ales pe cele ale ocupației sovietice, a cunoscut apoi circa trei decenii de creștere economică peste media europeană, având ulterior un ultim deceniu de comunism absolut catastrofal din punct de vedere economic" (Ionete, C (1993), Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, citat in Murgescu, B (2010), România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Editura Polirom).
Conform rezultatelor obținute, cea mai bună performanță atinsă de România din punct de vedere economic este de 43% din media europeană (în anul 1980). În 1990, România revenise la puțin peste o treime din media europeană în ceea ce privește PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
Al doilea argument. Mergând mai departe cu analiza și pentru a asigura o acuratețe mai mare din punct de vedere metodologic, putem apela la baza de date construită de același prestigios autor - Angus Maddison în 2018, pe baza comparațiilor PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în dolari 2011 (detalii în Maddison Project Database, version 2018. Bolt, Jutta, Robert Inklaar, Herman de Jong and Jan Luiten van Zanden (2018), “Rebasing ‘Maddison’: new income comparisons and the shape of long-run economic development”,
Maddison Project Working paper 10
). Datele sunt până în 2016 dar extinzând metodologia folosită de autor putem estima evoluția indicatorului enunțat până în 2018 inclusiv.
Ceea ce s-a obținut putem vedea în graficul de mai jos, unde se prezintă evoluția PIB real/locuitor al României (în mii dolari 2011) și ponderea în același indicator în cazul Germaniei.
Lesne se poate constata validitatea rezultatelor furnizate în tabelul prezentat mai sus și, mai explicit, se poate vedea că de fapt în perioada dinainte de decembrie 1989, în anul 1985 s-a atins în România un maximum de PIB real pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (dolari 2011), la 40% din nivelul Germaniei.
Primele două recesiuni transformaționale postdecembriste 1990-1993 și 1997-1999 au făcut ca nivelul din 1985 să mai fie atins abia în anii 2004-2005, după o guvernare consistentă din perspectivă economică și socială.
Oricum, așa cum afirmă și Prof Murgescu, se vede în mod clar că cea mai bună performanță economică este obținută în România în perioada 2000-2018, cu precădere în perioadele 2000-2008 și 2012-2018. Interesant, în 100 de ani PIB-ul pe locuitor a crescut de 20 de ori, de la 16% din media Germaniei în anii 1918-1920 la 43,5% din media Germaniei (dolari 2011) în prezent.
Al treilea argument. Dacă tot am convenit că cea mai bună perioadă privind performanța economică a României a fost 2000-2018 să intrăm și aici cu analiza în detaliu și să vedem pe subperioade rezultatele. Putem folosi o metodologie consistentă având în vedere că Eurostat (baza de date statistică a UE) publică indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare cu referință UE =100.
Se pot observa două perioade de dezvoltare sustenabilă a economiei românești și de reducere a decalajelor economice vis a vis de media europeană - intervalul temporal 2001-2008 și perioada 2015-2018. Între aceste perioade se identifică un interval de 6 ani (2009-2014) în care PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a fluctuat în intervalul 51-55% din media UE. Stagnarea din perioada 2009-2011 poate fi explicată și prin efectele negative ale crizei de lichiditate.
Analiza comparată pe țări ECE și țări asociate UE relevă că România a avut cea mai mare viteză de convergență față de media UE în intervalul 2000-2017.
Un grafic concluziv cu privire la perioadele mari de convergență din perioada 1938-2018e exprimă și mai clar tendințele prezentate mai sus.
Ce învățăminte putem trage din aceste analize?
1 România a avut o convergență lentă față de standardele europene medii în perioada 1938-1970. Un prim salt în reducerea decalajelor economice s-a produs în perioada 1975-1985 cu un maxim atins în ultimul an al acestei perioade. În 1989 România revenise la o treime din media europeană în ceea ce privește PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
2 Primul deceniu al tranziției 1990-2000 a fost unul pierdut, cele două perioade de șco economic (1990-1993 și 1997-1999) însemnând un recul puternic în ceea ce privește modelul de dezvoltare.
3 Revenirea în ceea ce privește recuperarea decalajelor economice s-a produs în perioada 2001-2004. Performanțele economice pozitive ale guvernării din acea perioadă au avut impact și în anii 2005-2006. Un salt consistent în ceea ce privește PIB/locuitor la PPP se observă în perioada 2007-2008 când indicatorul de convergență amintit a urcat cu 12 puncte procentuale față de anul 2006, ajungând la 51% din media UE.
4 Criza a adus o stagnare în ceea ce privește procesul de catching up (perioada 2009-2011).
5 Procesul de convergență a revenit în perioada 2012-2016, ca urmare a implementării graduale a strategiilor de dezvoltare.
6 Creșterea vitezei de implementare a strategiilor #wageledgrowth și #newdevelopmentalism a condus la o mărire puternică a vitezei de convergență în ultimii doi ani (plus 7 puncte procentuale) în 2018, PIB pe locuitor la PPP va atinge 65% din media UE.
7 Aderarea la UE a reprezentat o ancoră solidă de convergență a României față de țările dezvoltate. Integrarea României în UE a avut efecte pozitive și a consolidat procesul de convergență în perioada postaderare.
8 Aderarea la Zona Euro în următorii ani poate însemna o nouă țintă care să declanșeze un efort consistent de convergență. Doar un mix inteligent convergență nominală-convergență reală poate conduce la sustenabilitatea unui proces de recuperarea a decalajelor economice si sociale față de țările dezvoltate.
9 Contrar legendelor invocate de multe ori, guvernările de stânga au adus creștere economică și convergență, atașamentul complet față de valorile europene văzându-se în eforturile legate de Aderarea României la UE și de Aderarea României la Zona Euro, proces ce se întâmplă chiar în acest zile.
10. România trăiește cea mai bună perioadă din istoria ei din punct de vedere economic și social, beneficiind în ultimii ani de un proces de convergență accelerat. Procesul trebuie consolidat.
0 comments :
Trimiteți un comentariu