♦ Nimeni în Parlament nu știe de soarta bugetului pe 2019, într-o vreme în care el ar fi trebuit să fi de mult în dezbatere parlamentară pentru a putea intra în vigoare în prima zi a anului viitor.Proiectul legii bugetului trebuia să fie gata încă de luna trecută. Două sunt însă obstacolele majore care se ridică în fața Ministerului Finanțelor. Primul este că, dacă guvernul vrea să aplice noua lege a pensiilor, aceasta ar trebui să fie deja în vigoare pentru ca cheltuielile să fie cuprinse în buget. Și nu este. Cea de-a doua privește chiar situația curentă: Finanțele nu au o imagine clară asupra execuției bugetului general consolidat, în condițiile în care, la zece luni din an, deficitul bugetar a ajuns la 2,2% din PIB, față de limita autoimpusă de 2,97% din PIB pe întreg anul. Anul trecut, la zece luni, deficitul bugetar era de 0,77% din PIB și s-a apropiat de 3% din PIB în ultimele două luni.
Stop joc. Trezoreria se închide mai devreme
Prin urmare, există un pericol serios ca deficitul bugetar să sară de 3% din PIB, limita impusă de Tratatul de la Maastricht, dacă cheltuielile nu au fost restrânse la sânge în noiembrie și nu vor fi reduse drastic în decembrie. Pentru ca cheltuielile să fie ținute sub control, în 2016 Trezoreria a fost închisă în 29 decembrie, iar anul trecut pe 27 decembrie. Anul acesta Finanțele iau în calcul, spun surse parlamentare, să închidă robinetul cheltuielilor la 20 decembrie sau, dacă se văd derapaje, chiar la 15 decembrie.
O imagine mai clară asupra evoluției bugetului în acest an, în baza căruia se construiește bugetul pentru anul viitor am putea avea vineri când Institutul Național de Statistică va publica datele deteliate asupra PIB-ului la nouă luni. Datele la trimestrul al treilea au produs o surpriză cu o creștere de peste 4% pe care nimeni nu o mai anticipa. Comisia Națională de Prognoză și-a redus previziunile de creștere economică pentru 2018 de la 5,5% la 4,5%. Dar nu a modificat datele pentru 2019 și, în continuare, merge pe o creștere în 2019 de 5,7%. Scrisoarea-cadru a Ministerului Finanțelor către ordonatorii principali de credite, în care li se cere să scrie proiectele de buget, enunță încă acest procent de creștere economică de 5,7%, deși majoritatea instituțiilor de analiză economică văd o creștere pentru 2019 de până în 3,5%. Or, de nivelul creșterii anticipate depinde în mare parte și arhitectura bugetului.
Legea bugetului, atacată la Curtea Constituțională
În plus față de aceste probleme, opoziția se pregătește să atace la Curtea Constituțională chiar bugetul pe 2019. „Vom ataca la Curtea Constituțională legea bugetului pe 2019 pentru că ea nu va respecta limita de deficit structural de 1% din PIB. Am vrut să o facem și anul trecut, însă acum suntem mai pregătiți”, explică Florin Câțu, fost bancher, acum lider al senatorilor liberali.
România a adoptat în legislația internă „compactul fisal”, parte a tratatului privind guvernanța în cadrul UE, aprobat în 2012, care stabilește că o țară cu o datorie publică de peste 60% din PIB nu poate depăși un deficit structural de 0,5% din PIB, în vreme ce o țară cu o datorie publică de sub 60% din PIB – cazul României - nu poate depăși un deficit structural de 1% din PIB.
Deși Parlamentul a adoptat aceste principii prin lege, guvernele s-au îndepărtat de acest obiectiv în ultimii ani, iar Comisia Europeană anticipează că, în 2019, deficitul structural al României va atinge 3,3% din PIB, ceea ce contravine însă chiar legii adoptate în Parlament, de toate partidele, în timpul guvernării Ponta. Nu este limpede ce poate spune Curtea Constituțională într-o astfel de speță pentru că, deși legea este limpede, este în puterea unui guvern să adopte derogări de la legi. Nu ar fi însă prima lege încălcată când vine vorba despre finanțele țării – legea educației pretinde, de pildă, pentru învățământ, 6% din PIB, alocare pe care școala nu a primit-o însă niciodată.
iulian.anghel@zf.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu