Pe piața titlurilor de stat, acolo unde jucătorii sunt Ministerul Finanțelor, băncile și BNR, este o tensiune imensă de la începutul crizei: în joc sunt miliarde și miliarde de lei, bani care sunt la bănci și de care Guvernul are nevoie.Ministerul Finanțelor are nevoie de bani pentru a finanța cheltuielile în creștere, iar vânzarea de titluri de stat aproape s-a blocat. Băncile, fie nu au mai venit la licitații, fie au cerut dobânzi mai mari, chiar și cu 30-50% mai mult, pentru a împrumuta statul.
Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a respins ofertele depuse de bănci pentru cumpărarea de titluri de stat, considerând că dobânzile cerute sunt prea mari.
Oferta de luni a fost adjudecată în cea mai mare parte de o singură bancă, pentru că e de stat.
Piața titlurilor de stat este controlată în prima fază de dealerii primari, unde, cu excepția Băncii Transilvania, toate băncile au acționari grupuri financiare internaționale.
Acești dealeri primari trebuie să cumpere titluri de stat în numele lor și în numele clienților.
De fapt toate băncile stau pe o lichiditate imensă, peste 7 miliarde de lei, pe care preferă să o țină la BNR, cu o dobândă de 1,5%, decât să cumpere titluri de stat cu 3,5-4%.
Această lichiditate provine din economiile și depozitele bancare pe care le-au făcut românii. Depozitele bancare sunt cu 30% mai mari decât creditele acordate. Băncile aproape că nu mai au linii de finanțare externă, bazându-se numai pe banii locali.
Aproape 85% din activele bancare din România sunt controlate de 10 bănci, dintre care doar Banca Transilvania și CEC Bank sunt românești.
BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,5% la 2% și a diminuat coridorul de fluctuație a dobânzilor la 1,5% și 2,5%.
Adică nicio bancă nu ar trebui să coteze sau să plătească o dobândă mai mare de 2,5%, având în vedere că poate lua acești bani de la BNR.
Dar ROBOR-ul, chiar dacă a scăzut de la 3,4% la 2,6%, tot este peste dobânda maximă a BNR.
De asemenea, Banca Națională a deschis toate opțiunile de finanțare și refinanțare pentru bănci fără să impună o limită, apelând chiar și la posibilitatea de a intra pe piața secundară de titluri de stat, adică de a cumpăra titluri dacă cineva vrea să le vândă.
Această operațiune este extrem de importantă pentru că există un cumpărător de titluri de stat de ultimă instanță.
Pe lângă aceste instrumente, BNR a relaxat condițiile de reglementare și de prudențialitate ale creditelor, adică pentru creditele amânate, restructurate și reeșalonate persoanelor fizice și companiilor afectate de criza coronavirus băncile nu mai trebuie să constituie provizioane și implicit să pună capital suplimentar.
Dar de partea cealaltă, companiile și băncile așteaptă susținere financiară și garanții, fie pentru închiderea activității, fie pentru acordarea de credite.
Dar de unde să dea Guvernul acești bani și aceste garanții dacă băncile, care au lichiditatea și banii, nu cumpără titluri de stat sau cer dobânzi în creștere.
”Multe bănci au uitat imediat în ce țară își desfășoară activitatea și că se finanțează de la români, nu din afară”, este comentariul din partea celor care cunosc această situație.
Nimeni nu știe care va fi mărimea pagubelor, dar Guvernul și BNR și-au asumat acoperirea pierderilor, cel puțin parțial, și asigurarea de lichiditate în sistem, cu orice preț.
Cel mai important este cum va ieși ecoomia din această carantină sanitară și cum vor fi gestionate situațiile ulterioare cu care se vor confrunta firmele.
Estimările indică o cădere a activității economice de cel puțin 30%, care nu poate fi recuperată imediat.
Vor fi businessuri care vor intra în faliment, iar șomajul va exploda. Pe lângă cel intern, estimat la 1,5-2 milioane de oameni, se vor adăuga un milion de oameni dintre cei care lucrau în afară și nu vor mai avea unde să se întoarcă. Plus, oamenii care puteau să muncească în România, dar care stăteau acasă bazându-se pe banii celor care munceau în afară.
România se va confrunta cu 2,5-3 milioane de șomeri, iar presiunea socială va fi imensă. Pe lângă acest lucru, vor urma și tăierile de salarii, pentru că sunt foarte puține businessuri care vor rămâne intacte.
Pentru ca Guvernul să dea bani și să ofere garanții are nevoie de bani, iar acum banii sunt la bănci.
Până să vină UE, FMI și Banca Mondială, România trebuie să reziste prin forțe proprii, interne.
Joi, Ministerul Finanțelor a avut o licitație de obligațiuni de stat tip benchmark, cu scadența la 5 ani și 4 luni. Valoarea emisiunii a fost de 600 mil.lei, cu o rată a cuponului (dobânda) de 3,65% pe an.
Volumul total al cererii a fost de 1,11 miliarde lei, din care ofertele competitive au fost de 1,045 mld.lei.
Cei 7 dealeri primari participanți la licitație, din 8, au depus oferte în nume și cont propriu de numai 425 milioane lei, iar clienții lor au depus oferte de 620 milioane lei.
Întrucât CEC Bank nu este dealer primar, oferta lui se regăsește în contul clienților.
În final, Ministerul Finanțelor a luat 906 milioane lei, din care cei șapte dealeri au cumpărat obligațiuni de stat de 220 milioane lei, iar clienții de 620 milioane lei, la un randament (dobânda efectivă) de 3,98%.
Cea mai mare parte a ofertei a fost luată de CEC Bank și încă alte două bănci, dintre care unul este dealer primar.
Rezultatele licitației arată că prezența dealerilor primari pe piața titlurilor de stat este extrem de redusă.
Cei 8 dealeri primari sunt Banca Transilvania, BCR;, BRD, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank, ING Bank, Citibank, Alpha Bank.
Joi, MInisterul Finanțelor a avut și o a doua ofertă de vânzare de titluri, de 200 milioane lei, cu scandența la 3 ani și 3 luni, cu o rată a cuponului de 4,25%.
La licitație au participat 7 dealeri primari, care au depus oferte în cont propriu de 685 milioane lei și în contul clienților de 20 milioane lei. În final, Ministerul Finanțelor a luat 460,8 milioane lei, din care dealerii au oferit 460 milioane lei, la un randament de 3,7%.
Jumătate din oferta dealerilor primari a fost depusă de o singură bancă.
0 comments :
Trimiteți un comentariu