Banca Centrală Europeană, din poziția de ultim apărător al euro, a scos din arsenal o nouă armă în războiul contra șocurilor economice ale pandemiei de COVID-19 și a asigurat că va lupta până la ultimul glonț.BCE a indicat că dobânzile de politică monetară, deja la niveluri minime, pot fi duse mai jos decât sunt acum dacă va fi nevoie. De asemenea, instituția condusă de franțuzoaica Christine Lagarde va plăti băncile pentru ca acestea să se împrumute de la ea și să-și întărească în acest mod capacitatea de a credita economia și guvernele. BCE a fost obligată să facă ceva, măcar pentru a demonstra piețelor că nu și-a epuizat resursele.
Cu Franța și Italia în recesiune, cu consumatorii din Germania, cea mai mare piață a Europei, demoralizați de creșterea șomajului peste așteptări și cu întreaga economie a zonei euro contractându-se cu un ritm record în primul trimestru, un scenariu înfiorător se conturează pentru Lagarde. Chiar ea i-a avertizat pe liderii Uniunii Europene cu o săptămână înainte că PIB-ul zonei euro se poate prăbuși cu 15% anul acesta. Aceasta în timp ce aceștia încercau fără succes să ajungă la un acord în privința unui plan de acțiune economică anticriză.
BCE nu s-a angajat ieri în manevre noi de amploare, dar a transmis un semnal puternic că își va folosi tot armamentul din dotare și va improviza pentru a permite guvernelor europene să-și scoată economiile din criză.
O improvizație ar fi aruncarea în luptă a unui program destinat băncilor numit de BCE „PELTROS“ - operațiuni de refinanțare de urgență pe termen mai lung pe timp de pandemie.
Ieri, banca centrală a zonei euro a înlesnit și mai mult accesul băncilor la lichiditate și a asigurat că este pregătită complet să „majoreze marimea și să ajusteze componența“ programului său de achiziții de active de urgență conceput special pentru războiul cu pandemia „cât de mult este necesar și oricât de mult timp este nevoie“.
PELTROS este un instrument care asigură circulația fluidă a lichidității în sistemul financiar din zona euro. Prin acesta, băncile primesc finanțare la dobânzi cu 0,25 puncte procentuale sub rata principală a BCE, acum zero. Astfel, băncile sunt plătite de BCE să ia bani de la ea.
Instituția a menținut dobânzile de politică monetară, aflate deja la cele mai scăzute niveluri din istorie, și a precizat că se așteaptă ca acestea să rămână așa sau să fie duse și mai jos până când este convinsă că inflația se va îndrepta spre țina de 2%.
În contextul veștilor copleșitoare din economie, analiștii se așteptau la acțiune sau cel puțin ca BCE să dea semnale puternice că va face mai mult pentru a proteja zona euro și UE de impactul crizei cauzate de pandemia de COVID-19.
BCE a luat ieri decizia sub un bombardament de vești rele. Datoriile guvernului Italiei, țară transformată de pandemie în cea mai slabă verigă a zonei euro, au fost retrogradate pe nepregătite de Fitch la cel mai de jos nivel din categoria ratingurilor recomandate pentru investiții.
Eurostat a calculat că economia zonei euro a scăzut cu 3,8% în primul trimestru, mai mult decât estimările multor analiști. În aceeași perioadă, Franța s-a dus în jos cu 5,8% față de trimestrul anterior, cea mai rapidă prăbușire din 1949 încoace. Florian Hense, economist la Berenberg, a calculat că prin comprimarea din primul trimestru Franța a pierdut patru ani de creștere economică.
Spania s-a contractat cu 5,2%, de asemenea un plonjon record. PIB-ul italian a scăzut cu 4,7%, iar calculele arată că actuala criză a distrus toată creșterea economică a Italiei de după criza euro. Poate chiar mai mult. Italia nici măcar nu-și revenise complet din recesiunile anterioare. În Germania, scăderea economică a fost de 1,9%, după calculele institutului Ifo. Aceste scăderi vin după doar două săptămâni de izolare și blocaj în lanțurile de aprovizionare în martie, atenționează strategul Carsten Brzeski, economist-șef la ING. „Țineți-vă bine, deoarece ce e mai rău urmează să vină“, a spus el. Analiștii de la Ifo prezic o prăbușire de peste 12% a economiei germane în trimestrul doi. Acolo, rata șomajului a urcat de la 5% în martie la 5,8% în aprilie, semn al forței cu care criza erodează piața muncii din cea mai populată țară europeană. Unii observatori spun că speranța guvernului într-o revenire economică rapidă anul viitor nu este decât autoamăgire.
Blocajele din economie au descurajat serios populația și investițiile. Scăderea economiei franceze din trimestrul doi s-a datorat unui declin „fără precedent“ de 6,1% al consumului gospodăriilor și unui picaj de 12% al investițiilor, după cum descrie situația institutul de statistică din Franța. La începutul săptămânii, premierul Edouard Philippe a anunțat planuri de redeschidere a anumitor părți ale economiei începând din 11 mai pentru a evita riscul unui „colaps“ economic. În Germania, unele magazine s-au deschis săptămâna trecută, dar cu rezultate slabe. Nemții nu se înghesuie să cumpere, aceasta după ce în martie vânzările de retail au înregistrat cea mai abruptă scădere din 2007 încoace, de -5,6% în ritm lunar. Biroul pentru forță de muncă a raportat 751.000 de cereri pentru locuri de muncă pe termen scurt în perioada martie - 26 aprilie pentru un total de 10,1 milioane de persoane. Dar aceasta nu înseamnă că toți acești oameni vor ajunge în schema de muncă cu program redus. Spre comparație, în criza din 2009, au fost făcute astfel de cereri pentru 3,3 milioane de persoane. Companiile și guvernul au dezvoltat sistemul de reducere a programului de lucru în vremuri de criză pentru a evita disponibilizările și plecarea forței de muncă talentate și pregătite.
În Spania, guvernul a anunțat planuri pentru ridicarea restricțiilor de muncă și circulație în mai.
0 comments :
Trimiteți un comentariu