Blocajul economic provocat de pandemia de COVID-19 distruge sau închide locuri de muncă într-un ritm infernal peste tot în lume, dar oamenii afectați au acces în cele mai multe cazuri la sprijin financiar de la stat. Însă criza lovește nimicitor într-un loc unde adesea oamenii își pierd cel mai repede speranța de ajutor: economia subterană.Acest gen de economie, nereglementată, neimpozitată, este caracteristică statelor cu instituții slabe, resurse limitate și corupție. Este vorba în general de țări emergente, dar nu numai. Criza a scos în mod nefericit la lumină economia gri din Italia, Spania și Grecia. Circa două miliarde de persoane, sau 61% din populația activă a lumii, contribuie la economia subterană, care oferă de cele mai multe ori mijloace de trai neprotejate de stat, scrie revista Quartz, care interpretează date ale Organizației Mondiale a Muncii. În România, economia din umbră reprezenta în 2018 aproximativ 27% din PIB, față de 31% în Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniunea Europeană, sau de 23% în Ungaria, potrivit unui studiu al Universității JKU din Austria. Spre comparație, în Germania, cea mai mare economie europeană, ponderea este de 10%.
După modelul de calcul al FMI, economia din umbră reprezintă 35% din PIB în România (cifre pentru 2016), 38% în Bulgaria, 27% în Ungaria și 17% în Germania.
Pe măsură ce pandemia de COVID-19 se extinde în lumea dezvoltată, miliarde de oameni au în față o alegere înfiorătoare: să continue să lucreze în locurile lor de muncă informale și să riște să fie infectați și să răspândească virusul ori să stea acasă cu riscul de a rămâne fără mijloace de trai, notează Quartz. Situația acestor oameni a atras atenția multor instituții media și chiar guvernelor, cum sunt cele ale Greciei, Italiei și Marii Britanii.
În Grecia, guvernul oferă liber profesioniștilor 800 de euro pe lună pe tot timpul crizei dacă aceștia plătesc taxe, scrie Kathimerini. Însă sute de mii de alți oameni au fost lăsați deocamdată fără ajutor. „Toți ceilalți care muncesc în ceea ce se cheamă gig economy (adică cei care muncesc oricând, oriunde, fără angajamente stabile – n.r.) nu apar pe radarul guvernului, sunt cei care nu raportează niciun venit autorităților fiscale“, a afirmat un oficial al ministerului de finanțe din Grecia. El a adăugat însă că în următoarele zile va fi anunțată asistență și pentru cei din economia neagră. Una dintre persoanele care nu au acces la ajutor de șomaj sau alte plăți de la stat este Katerina, de 30 de ani, profesoară de literatură din Creta, care n-a mai plătit taxe de opt ani. „Aveam cinci elevi. Am pierdut trei din cauza crizei coronavirus. Unii părinți n-au mai putut plăti pentru că și ei au probleme financiare“, povestește profesoara, care primea 10 euro pentru o oră de lecții.
„Sunt obligată să nu mai plătesc electricitatea și apa și am rugat banca să amâne ratele pentru mașină. Acum sunt dependentă financiar în întregime de părinți, dar nici ei nu mă vor putea ajuta la nesfârșit.“
În Italia, Reuters urmărește situația zidarului Salvatore La Barbera, care este îngrijorat că în câteva zile familia sa de patru persoane va rămâne fără mâncare și că nu va avea de unde să facă rost de bani pentru a face noi rezerve. Activitatea din Italia este pur și simplu înghețată.
„Să lucrez la negru este imposibil deoarece poliția te întreabă de ce te plimbi pe stradă. Vor să știe totul și riști să fii amendat“, spune zidarul. În situația lui sunt milioane de europeni. În Sicilia, una dintre cele mai sărace regiuni ale Italiei, câțiva oameni au refuzat să plătească pentru produsele luate dintr-un supermarket din Palermo, iar poliția a trebuit să intervină. FMI a calculat că în Italia economia subterană reprezintă peste 27% din PIB (date din 2016), iar în Grecia circa 30% - una dintre cele mai mari cote din Europa dezvoltată.
În Italia, circa 3,7 milioane de persoane lucrează în economia subterană. Premierul Giuseppe Conte le-a spus celor care se chinuie să asigure mijloace de trai familiilor lor că statul îi va ajuta. El a promis un fond de 4,3 miliarde de euro pentru primari, iar guvernul său a alocat 400 de miliarde de euro pentru bonuri de masă destinate „oamenilor care nu au bani pentru a face cumpărături“. †
„Nimeni nu va fi lăsat în urmă“, a declarat Conte, a cărui popularitate urcă în dauna celei a concurentului Matteo Salvini, liderul formațiunii populiste Liga aflată până anul trecut la guvernare. O sursă guvernamentală a spus că ministerul de finanțe analizează crearea unui salariu de urgență de 600-800 de euro pe lună pentru cei care n-au niciun venit din muncă sau pensie și sunt excluși din actuala plasă de siguranță socială. O astfel de măsură îi va ajuta pe lucrătorii sezonieri, pe cei din ferme sau gospodării și pe cei dependenți de piața neagră.
Din Spania, El Pais a făcut celebru cazul celor 90 de prostituate aruncate direct în stradă de către proprietarul unuia dintre cele mai mari bordeluri de acolo. Stabilimentul „ clubul Paradis -, cu 80 de camere în care asigura și cazarea prostituatelor, s-a închis pe 13 martie, ca de altfel multe dintre afacerile spaniole, după ce guvernul a introdus măsuri stricte †de izolare a populației. Proprietarul bordelului a aplicat pentru o schemă de șomaj temporar creată de guvern cunoscută ca ERTE pentru 69 dintre angajații clubului, dintre care niciunul nu este lucrător sexual. În Spania prostituția nu este reglementată, dar nici incriminată (este pedepsit însă proxenetismul). O parte din prostituatele alungate în stradă din Paradis s-au întors acasă, în România.
În Marea Britanie, The Telegraph scrie că ministrul de finanțe Rishi Sunak lucrează intens la o soluție pentru salvarea celor cinci milioane de liber-profesioniști din țară, dintre care mulți au în față alegerea de a sta în izolare cu resurse puține sau de a ieși pentru a-și câștiga banii.
0 comments :
Trimiteți un comentariu