Birocrație, lacune legislative sau pur și simplu nepăsare: guvernele se întrec în a arunca cu bani în populație, dar pentru unii ajutoarele de urgență pentru vremuri de pandemie vin prea târziu

Cum vremuri disperate cer măsuri în­drăz­nețe, guvernele lumii s-au întrecut în a oferi consumatorilor și com­pa­nii­lor ajutoare financiare fără pre­ce­dent pe timp de pace. Însă de multe ori banii au ajuns cu întârziere la destinație, chiar și în cele mai mature economii, iar uneori birocrația a făcut ca ajutoarele să nu ajungă deloc. Criza eco­no­mică provocată de pandemia de COVID-19 i-a prins as­t­­fel fără apărare pe unii consumatori când încrederea lor este crucială pentru repornirea economiilor.

Programul de subvenționare a muncii cu program redus din Germania - deja celebrul kur­zar­beit, imitat în mai multe state - ar trebui să ajute până la10 milioane de nemți să nu intre în șo­maj, așa cum a ajutat în criza economică anterioară, scrie Deutsche Welle.

Guvernul SUA trimite acum prin poștă o nouă serie de cecuri de stimulare a consumului în valoare de 1.200 de dolari cetățenilor cu venituri mici și mijlocii. Între timp, guvernul de la Londra a anunțat că programul de ajutor pentru angajații trimiși în șomaj tehnic aduce beneficiarilor 85% din salariul lunar, un nivel mai mare chiar și decât cel din Suedia, o țară recunoscută pentru atenția pe care o acordă ajutoarelor sociale. Luna aceasta, Spania ar trebui să introducă un sistem de venit minim garantat pentru circa 3 milioane de oameni, devenind prima țară din UE care ia o astfel de măsură. Schema, de 5,5 mi­liarde de euro pe an, va absorbi treptat alte beneficii sociale, potrivit El Pais.

Însă pentru milioane de oameni realitatea este cu totul alta. În Germania, spre exemplu, freelancerii și salariații cu profesii liberale - în special cei din sectorul de creație - s-au plâns că nu au dreptul la niciun ajutor de stat destinat angajaților sau firmelor. Un sondaj realizat de Kantar pentru ziarul Welt am Sonntag a găsit că 2,1 milioane de germani cred că se îndreaptă spre ruina financiară ca rezultat al acestei omisiuni. Iar în economia germană, căreia înainte de criză îi rămăsese ca motor principal de propulsie consumul, și-au pus speranțele de relansare cele mai multe din economiile est-europene. „Ajutorul de urgență funcționează doar într-o mă­su­ră limitată“, a declarat Dagmar Schmidt, pre­șe­dintele Asociației Federale a Artiștilor Plastici (BBK), pentru Rheinische Post. Ea a menționat că în landurile Berlin și Renania de Nord-Westfalia „ur­ciorul a fost golit rapid“ și că cei care nu au soli­citat ajutor financiar din timp au fost respinși din motive tehnice.

În SUA, distribuirea cecurilor de stimulare a fost amânată cu câteva zile pentru ca numele preșe­din­telui american Donald Trump să poată fi adăugat pe hârtie. Deși zeci de milioane de oameni și-au primit banii în contul lor bancar, celor care așteaptă cecurile fizice li s-a spus că le-ar putea primi abia în septembrie.

Șomajul din SUA a crescut rapid la 36 de mi­lioane de persoane, iar mai multe state se chinuie să facă față unei explozii fără precedent a cererilor de ajutor financiar. Florida, spre exemplu, a reușit ca între 15 martie și 12 mai să plătească ajutorul de șomaj pentru doar jumătate din cei 1,4 milioane de solicitanți, potrivit datelor oficiale.

Doi avocați care au solicitat unei instanțe să forțeze autoritățile din Florida să accelereze pro­cesarea cererilor de ajutor șomaj spun că „sis­temul este stricat“ ca urmare a restructurărilor profunde din sectorul public din ultimul deceniu.

Avocații au acuzat departamentul de oportunitate pu­blică de încălcarea contractului cu societatea, dar pri­mul judecător la care a ajuns cazul a respins cererea.

Între timp, Marea Britanie a cedat presiunilor create de faptul că pachetul său de ajutor pe timp de pandemie excludea 4,7 milioane de salariați cu profesii liberale. Guvernul a introdus o schemă se­parată care va începe să ofere plăți abia din luna iunie și numai celor care s-au înregistrat la autoritățile fis­cale în urmă cu mai bine de un an. Doar această re­gulă este de natură să lase cel puțin 200.000 de oameni neeligibili. Cu atât mai puțin sunt ajutați cei care lucrează în economia neagră sau gri.

Asociația profesioniștilor și angajaților inde­pen­denți a cerut guvernului britanic „să nu uite de gru­purile care nu au obținut sprijinul de care au nevoie“, men­ționând că multe persoane au fost nevoite să ape­leze la sistemul de asistență socială Creditul Universal, prin care primesc doar 400 lire sterline (451 euro) pe lună pentru a trăi.

Universitatea din Bristol a calculat că doar în pri­ma săptămână a lunii aprilie 25% din gospodăriile din Ma­rea Britanie și-au pierdut din venituri și că doar două treimi dintre acestea ar putea fi protejate prin di­fe­ritele scheme legate de ajutorul pe timp de pan­de­mi­e.

Cercetătorii au găsit că 10% din gospodăriile din Marea Britanie nu au avut altă opțiune decât să se bazeze pe sistemul de asistență primar. Zilele trecute, cea mai mare rețea de bănci de alimente din această țară a avertizat că băncile de alimente nu vor putea ține pasul cu creșterea explozivă pentru pachete cu mâncare de urgență din partea unui număr tot mai mare de familii cu venituri mici pe care criza le aruncă în nesiguranță financiară, scrie The Guardian.

„Pandemia lovește finanțele oamenilor mai dur și mai rapid decât ultima criză economică, afectând în egală măsură oameni din toate părțile țării“, a scris autorul raportului, profesoara Elaine Kempson.

Spania, țara cu cea mai mare rată a șomajului în Uniunea Europeană și înainte de izbucnirea crizei din sănătate, a înregistrat o creștere imensă a șomajului după implementarea măsurilor de izolare la nivel național pe 14 martie. Spaniolii se confruntă, de asemenea, cu întârzieri în primirea ajutorului pentru cei trimiși în șomaj tehnic. Problema este atât de gravă încât Crucea Roșie a alocat 11 milioane de euro pentru a ajuta 1,3 milioane de persoane pentru a-și acoperi necesitățile de bază, inclusiv alimente și medicamente.

Ajutorul public oferit de multe țări este adesea atât de generos încât guvernele a trebuit să impună o supraveghere strictă pentru a preveni frauda. Escrocii au clonat site-uri de ajutor guvernamental pentru a-i păcăli pe solicitanți de ajutor financiar să-și divulge datele personale, folosite apoi de hoți pentru a cere banii pentru ei.

Mulți observatori, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, spun că asistența financiară pusă la dispoziția companiilor și IMM-urilor care au nevoie de ajutor au prea puține condiționări.

„Foarte puține condiții au fost impuse companiilor care primesc sprijin“, a declarat Olivier De Schutter, raportorul special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului. El a spus că guvernele ar fi putut cere firmelor să se asigure că munca și drepturile omului sunt menținute de-a lungul lanțurilor de aprovizionare complexe pentru a proteja cât mai mulți angajați.

Numai Franța, Danemarca și Polonia au condiționat eliberarea ajutorului financiar către companii de nefolosirea de către acestea a paradisurilor fiscale ca sediu. Luna trecută, Associated Press a raportat că 330 de milioane de dolari din ajutoarele americane menite să protejeze întreprinderile mici împotriva falimentului au fost alocate firmelor tranzacționate public, multe cu mii de salariați, inclusiv celor care s-au confruntat anterior cu penalități guvernamentale pentru infracțiuni.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru