Dezbaterea privind fondul de revenire la nivelul Uniunii Europene s-a aprins sâmbătă, în condițiile în care patru țări nordice au propus un plan prin care UE ar oferi împrumuturi, nu fonduri nerambursabile, scrie Financial Times. Austria, Danemarca, Suedia și Olanda au spus că vor susține crearea unui fond de urgență, dar s-au opus oricăror măsuri care ar duce la mutualizarea datoriilor sau la creșteri semnificative în bugetul UE pentru următorii 7 ani.Documentul, de la așa-numitele ”patru state frugale”, se lovește de propunerile Franței și Germaniei, care luni au depus un plan pentru un fond de revenire în valoare de 500 de miliarde de euro, care ar urma să ofere granturi în loc de împrumuturi statelor afectate.
Planul a stârnit un val de reacții pozitive din partea statelor din sud, și părea că UE se îndreaptă către o reușită istorică de solidaritate și a riscului la nivelul uniunii.
Propunerile diferite vin în condițiile în care Comisia Europeană pregătește săptămâna aceasta propriile planuri pentru revenire și își stabilește cadrul bugetar pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027.
Cele patru state se opun idee ca UE să împrumute bani, ca mai apoi să îi dea ca fonduri nerambursabile către statele puternic lovite. Potrivit documentului, cele 4 state ar fi dispuse să accepte o creditare cu termeni favorabili statelor care au nevoie, limitând astfel riscul și oferind și stimulente ”sănătoase”.
Efectele inegale ale coronavirusului: În ce măsură au fost afectate cele mai mari economii europene
La începutul săptămânii, Germania a intrat oficial în recesiune, după ce economia țării s-a contractat cu 2,2% în primul trimestru din 2020.
Însă declinul activităților economice din Germania reprezintă doar jumătate din daunele înregistrate până acum în Franța și Italia.
Fondul Monetar Internațional estimează că economia Germaniei va scădea cu 6,9% până la finalul anului. Restricțiile impuse de starea de urgență au inclus interzicerea adunărilor publice, închiderea restaurantelor și business-urilor neesențiale și închiderea școlilor.
Măsurile au fost aplicate pe 22 martie, mai târziu decât alte țări europene, ceea ce ar putea explica declinul de doar 2,2%, însă unii analiști se așteaptă la o contracție de 14% în T2.
De asemenea, Germania a fost una dintre primele țări care au început să relaxeze măsurile de distanțare socială, reluând treptat activitățile economice.
Peste 10 milioane de germani au primit ajutor financiar din partea statului în ultimele săptămâni. În plus, țara a alocat 6% din PIB pentru a susține economic muncitorii și business-urile, potrivit FMI, și are unul dintre cele mai eficiente sisteme de testare împotriva coronavirusului.
Guvernul francez a anunțat starea de carantină pe 17 martie, economia înregistrând o scădere de aproape 6% în primul trimestru.
Măsurile fiscale implementate de guvern pentru a susține business-urile reprezintă 4,7% din produsul intern brut, conform FMI, iar economia va înregistra o scădere de peste 7% în următoarele luni.
Italia, țară cu 60 de milioane de locuitori, a fost primul stat european care a intrat în carantină pe măsură ce numărul de infecții creștea constant în Lombardia.
Analiștii se așteaptă la o contracție pentru T1 de peste 4,7%, cifră estimată de Institutul Național de Statistică din Italia.
FMI prevede o scădere de 9,1% a PIB-ului până la sfârșitul anului și a declarat că măsurile de sprijinire a persoanelor afectate de pandemie reprezintă un procent relativ mic din PIB, mai exact 1,3%. Totodată, rata șomajului va crește cel mai probabil de la 9% la 13%.
Autoritățile spaniole au declarat stare de urgență pe 14 martie, la scurt timp după Italia, ceea ce explică contracția de 5,2% din primele trei luni ale anului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu