Inițiativa de 500 de miliarde de euro franco-germană de a reconstrui economia postpandemie a UE cu bani atrași prin coronabonduri comune este lăudată și așteptată de toată lumea în afară de Austria și colegele ei obsedate de datorii

Proiectul de 500 de miliarde de euro al cancelarului Germaniei Angela Merkel și al președintele Franței Emmanuel Macron de a reclădi ceea ce pandemia a distrus în economie ajută deja Europa să facă un pas spre ieșirea din criză. Iar analiștii spun că planul poate reprezenta o mutare prudentă spre o Uniune Europeană mai avansată.

Doar că Austria și echipa sa de state cu o repulsie puternică față de datorii fac front comun de opoziție.

Planul franco-german, cu semnificații aparte pen­tru UE, prevede strângerea a 500 de miliarde de euro de pe piețe prin obligațiuni comune ale țărilor UE și conc­entrarea banilor sub formă de fonduri neram­bursabile în economiile și sectoarele unde criza a lovit cel mai dur. Acesta a fost lăudat de Italia, care vrea însă și mai mult, de Spania, de președinta Comi­siei Europene nemțoaica Ursula von der Leyen și de președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde. Datoriile ar urma să fie rambursate de la bugetul UE, proporțional cu contribuția fiecărei țări la acesta. Prin urmare, după cum remarcă The New York Times, planul franco-german, care se adaugă unui alt proiect, al Comisiei Europene, pentru relan­sarea economică a UE prin împrumuturi de ajutor de 540 de miliarde de euro, ar reprezenta o modalitate prin care statele europene pun la comun resurse. De asemenea, acesta este un semn al refacerii axei de putere politică franco-germană care poate ghida Europa în vremuri grele și un gest al cancelarului Merkel de a spăla Germania de păcatele Curții Constituționale germane care a decis că BCE și-a depășit mandatul prin lansarea programului masiv de achiziții de active prin care ține în viață economia zonei euro. Instanța germană a atacat și puterea Curții de Justiție a UE, hotărând astfel că practic UE trebuie să se supună dreptului german. BCE a făcut clar că este hotărâtă să continue aplicarea politicilor sale în pofida celor decise de instanța germană. Bloomberg notează și că inițiativa poate fi privită ca o formă incipientă de uniune fiscală, un pas im­por­tant spre o Uniune mai integrată. Este de remarcat faptul că obligațiunile comune, piesele centrale ale planului franco-german, erau respinse în urmă cu doar câteva luni de către Merkel. Cu toate acestea, cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a grăbit să respingă propunerea comună a lui Macron și Merkel, planul având nevoie de aprobarea tuturor statelor membre ale UE pentru a prinde viață. Austriacul a făcut clar că  are de partea sa  Olanda, Dane­marca și Suedia. Merkel a pornit între timp într-o campanie de convingere a statelor est-europene cu­nos­cute ca membre ale Grupului de la Vișegrad: Un­ga­ria, Polonia, Cehia și Slovacia.

Cu toate acestea, proiectul franco-german a produs deja efecte pozitive pe piețele financiare: costurile de finanțare ale Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, și Italiei, cea mai vulnerabilă, s-au redus. Piețele au fost mișcate și de alte vești bune venite din Germania. Astfel, un sondaj al centrului pentru cercetare economică ZEW a găsit că încrederea experților în economie se îmbunătățește mai rapid decât s-a anticipat și că tendința ar putea continua. Apoi, Bundesbank a anunțat că un ind­i­cator nou în timp real arată semne de revenire în eco­nomie, care este ajutată de activitatea din construcții și de programele de stimulare ale guvernului.

Președinta BCE Lagarde a descris fondul UE propus de Paris și Berlin pentru statele afectate de pandemie ca fiind calea corectă, un plan „ambițios, cu ținte exacte și binevenit“. Propunerile „deschid calea emiterii de obligațiuni (instrumente de îm­pr­u­mut - n.r.) pe termen lung pentru Comisia Euro­peană și permit ca ajutor direct extins de la bugetul UE să fie dat statelor cărora criza le-a produs cele mai mari pagube“, a declarat Lagarde pentru ziarul ger­man Handelsblatt. „Demonstrează spiritul soli­da­rității și responsabilității despre care a vorbit can­celarul german.“ Italia a lăudat fondul de recons­trucție. „Propunerea franco-germană este un prim pas im­por­tant în direcția pe care și-a propus-o Italia“, a co­mentat premierul italian Giuseppe Conte pe Twitter. „Cu toate acestea, pentru a ajuta familiile și com­paniile să depășească criza, fondul de recu­pe­rare trebuie extins. Avem încredere că Co­mi­sia Eu­ro­peană va veni cu o propunere ambi­țioasă“, a scris Conte. Guvernul de la Roma cere de mult timp proiectarea de obligațiuni comune sub forma așa-numitelor coronabonduri. Și premierul spaniol Pedro Sánchez a lăudat planul propus. A fost „un prim pas în direcția corectă“, a scris politicianul socialist pe Twitter. Sánchez a vorbit despre o „inițiativă care este în con­for­mitate cu cerințele noastre și cu care trebuie să mer­gem mai departe“. Pentru economii ca Italia, Spania și Grecia, coronaobligațiunile sunt impor­tante pentru că le aduc finanțare fără a le crește dat­o­riile și așa uriașe.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a criticat prompt propunerile Germaniei și Franței spunând că Austria nu acceptă decât acordarea de împrumuturi rambursabile. „Vom continua să arătăm solidaritate și sprijin pentru țările unde criza a lovit cel mai dur, dar acest lucru trebuie făcut prin credite, nu împrumuturi nerambursabile.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru