Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a doua declarație după izbucnirea crizei: Obiectivul BNR este să asigure lichiditățile pentru finanțarea cheltuielilor statului și a economiei reale, stabilitatea relativă a cursului valutar și reducerea dobânzilor la lei. Pentru prima dată, guvernatorul dezvăluie câți bani a injectat în economie

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ieșit luni, 18 mai, ora 17.00, cu a doua declarație oficială de la izbucnirea crizei, dezvăluind cifrele pe care BNR le-a injectat în economie pentru a asigura indirect finanțarea bugetului, scăderea dobânzilor la lei și stabilitatea cursului.

„ BNR a sporit considerabil volumul  operațiunilor

repo

efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie-15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) și a inițiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piața secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei). Amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată și de faptul că în luna februarie a.c. BNR a efectuat operațiuni de absorbție de lichiditate, media zilnică fiind de cca 3 miliarde de lei”, a spus Isărescu în declarație.

Datorită injecțiilor de lichiditate, ministerul Finanțelor a putut să se împrumute în perioada 1 aprilie-15 mai cu 11 miliarde lei.

Mai jos aveți declarația oficială a guvernatorului BNR:

„ După depășirea, la finele lunii martie 2020, a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19 pe piața financiară internă, obiectivul imediat al BNR a fost  păstrarea stabilității recâștigate și asigurarea lichidității necesare finanțării în bune condiții a sectorului public, firmelor și populației. În acest scop, BNR a sporit considerabil volumul  operațiunilor

repo

efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie-15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) și a inițiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piața secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei). Amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată și de faptul că în luna februarie a.c. BNR a efectuat operațiuni de absorbție de lichiditate, media zilnică fiind de cca 3 miliarde de lei. După ajustarea descendentă consemnată ca reacție la reducerea de la 2,50 la sută la 2,00 la sută a ratei dobânzii de politică monetară, cotația ROBOR3M a coborât de la 3,24 la sută (20 martie a.c.) la 2,61 la sută (23 martie a.c.), iar apoi la 2,44 la sută (15 mai a.c.). În același timp, cursul de schimb leu/euro și-a atenuat fluctuațiile, oscilând într-un interval restrâns (de 0,4 la sută), cu implicații favorabile asupra serviciului datoriei în valută și a costului importurilor, precum și asupra așteptărilor privind evoluțiile macroeconomice.

Pe acest fond, în perioada 1 aprilie-15 mai, Ministerul Finanțelor Publice a lansat cu succes pe piața primară internă a titlurilor de stat un număr de 14 emisiuni, în valoare totală de circa 11  mld. lei, majoritatea fiind consistent suprasubscrise, mai cu seamă cele din prima parte a lunii mai. Cotațiile de referință de pe piața secundară a titlurilor de stat și-au accentuat mișcarea descendentă de la debutul lunii aprilie până în prezent. Astfel, în cazul maturităților de până la 1 an, acestea au revenit recent în preajma valorilor prevalente anterior izbucnirii turbulențelor pe piața financiară internațională. Cele aferente maturității de 10 ani au rămas cu doar 0,5 puncte procentuale deasupra nivelurilor înregistrate în prima decadă a lunii martie, iar în raport cu luna decembrie 2019, aceste cotații au scăzut  cu 0,15 puncte procentuale. Pe segmentul primar al pieței titlurilor de stat avansul randamentelor medii acceptate la cele mai recente licitații față de perioada imediat premergătoare declanșării tensiunilor financiare s-a redus la circa 0,5 puncte procentuale în cazul titlurilor cu maturitate reziduală de aproximativ 11 ani (randament de 4,77 la sută) și la 0,25 puncte procentuale în cazul celor pe 5 ani (3,82 la sută).

Pentru perioada următoare, obiectivul imediat al Băncii Naționale a României rămâne asigurarea lichidității necesare finanțării cheltuielilor statului și economiei reale în condiții de stabilitate relativă a cursului de schimb al leului și de reducere graduală și sustenabilă a ratelor de dobândă. Vom urmări evoluția situației sanitare și a măsurilor întreprinse de autorități în scopul adoptării deciziilor adecvate. Raportul asupra inflației corespunzător trimestrului I al anului curent va fi dat publicității la sfârșitul acestei luni”.

Câte miliarde a cheltuit BNR pentru a calma piețele care dublaseră costul României și a reduce dobânzile la lei, câtă lichiditate e injectată în sistem, câți bani au fost printați peste noapte, având în vedere că românii își retrăgeau banii din bănci și cum “omoară“ statul creditarea privată

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristian Hostiuc