Blocajele provocate de pandemie au afectat toate sectoarele economice în Europa de Est, în unele țări mai dur, în altele mai slab, cu efecte distructive asupra locurilor de muncă și salariilor. Iar șocul va fi de durată la nivelul consumului și puterii de cumparare. În Cehia, spre exemplu, criza reprezintă sfârșitul erei cu creșteri rapide ale salariilor, spun analiștii. Pentru Ungaria este așteptată o rată a șomajului de 7-8%, în codiițiile în care încetinirea economică de dinainte de pandemie și cutremurul de acum au distrus sute de mii de locuri de muncă. Acolo, însă, amploarea dezastrului este mascată de datele statistice.În Cehia, cea mai matură economie din estul UE și țara europeană cu cea mai mică rată a șomajului înainte de criză, creșterile salariale au încetinit de la 6,2% în ultimul trimestru al anului trecut la 5% în primele trei luni ale acestui an, când efectele economice ale pandemiei au început să se facă simțite. Încetinirea va continua, probabil, dar al doilea trimestru va fi cel mai dificil, scriu analiștii de la ING. În T1, salariul mediu brut lunar a fost de 34.077 de coroane (1.281 euro), depășind pragul de 34.000 de coroane pentru prima dată. ING remarcă dificultatea de a reda o imagine clară a efectelor pandemiei asupra salariilor și șomajului având ca reper metodologiile oficiale de calcul, descrise a fi chiar înșelătoare în cazul Ungariei. Acolo, din cifrele institutului național de statistică reiese că avansul salariilor brute lunare a încetinit cu 9% în martie, în ritm anualizat, la 400.400 forinți (1.147 euro), potrivit Budapest Business Journal. Martie este a patra lună de încetinire. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, salariul mediu brut lunar la nivelul întregii economii a fost de 5.331 zloți (1.204 euro) în primul trimestru. Salariul mediu brut lunar din sectorul privat s-a situat la 5.285 de zloți (1.160 euro) în aprilie, după o scădere de aproape 2% față de aceeași lună a anului trecut și de 3,7% față de martie. În România, salariul mediu nominal brut în luna aprilie a fost de 5.201 lei (1.075 euro), cu 185 lei (-3,4%) mai mic decât în luna martie.
Se poate spune deci că România a intrat în criză cu cele mai mici salarii din clubul economiilor mari din regiune. În Cehia, spun analiștii de la ING, încetinirile salariale din primul trimestru în raport cu cel anterior au atins o mare parte din sectoarele economice. În unele cazuri - imobiliare, cultură și divertisment - s-au constatat diminuări și în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reflectă baza înaltă de pe care au primit lovitura. Clar este că avansurile rapide din ultimii 5-6 ani și-au terminat energia odată cu această pandemie și cu incertitudinile asociate, scriu analiștii de la ING. În primul trimestru, încetinirile nu au fost incredibil de pronunțate deoarece pandemia a afectat doar sfârșitul perioadei și doar anumite sectoare, dar retragerea va fi mai pronunțată în trimestrul doi. Banca centrală se așteaptă la o scădere anualizată de 2%, dar rezultatul va reflecta nu doar problemele din economie, ci și motive tehnice, cum ar fi excluderea bonusurilor și alocațiilor de la calcularea salariului. Estimările analiștilor plasează încetinirea creșterii salariilor anul acesta la 1,7-5,7%. ING preconizează un avans de 3% pentru anul viitor, după o creștere marginală în 2020. Cum inflația va rămâne peste 2%, creșterea reală va fi minimă. Rămâne de văzut ce presiuni vor face sindicatele. Penuria de forță de muncă le-a ajutat în ultimii ani în negocieri. Criza s-ar purea să fi schimbat avantajele.
Despre Ungaria, specialiștii spun că imaginea de piață a muncii sigură este o iluzie. Rata oficială a șomajului a fost de 3,8% în aprilie, dar în realitate ea ar putea fi de 6%. Aceasta pentru că datele salariale nu-i includ pe cei care acum lucreză part-time din cauza coronacrizei. Apoi, metodologia de calcul are o problemă. În primul rând, datele acoperă o medie a unei perioade de trei luni, astfel că atunci când se vorbește despre șomajul din aprilie, perioada de raportare este februarie-aprilie. Apoi, calculele sunt făcute pe baza definiției Organizației Mondiale a Muncii, conform căreia șomeri sunt aceia care și-au pierdut locul de muncă, caută activ de muncă sau n-au putut începe o slujbă nouă în două săptămâni. Într-o criză ca aceasta, definiția face imposibilă măsurarea șomajului. În perioada februarie-martie au fost desființate 129.000 de posturi, iar anterior 170.000. Potrivit datelor oficiale, numărul celor în căutarea unui loc de muncă s-a situat la 331.000 de persoane. Prin urmare, rata reală a șomajului este mai degrabă în jurul a 6%.
Iar indicatorul este așteptat să urce semnificativ în următoarele luni. Și chiar dacă activitatea economică se va îmbunătăți în ultimul semestru, piața muncii va rămâne în urmă. De aceea, analiștii de la ING se așteaptă la creșterea șomajului la 7-8% până la finalul anului. Statisticile privind salariile sunt la fel de problematice în actualul peisaj economic, făcând dificil de înțeles povestea de ansamblu. Salariile nete și brute au crescut cu 9% în ritm anualizat în martie, ceea ce reprezintă o încetinire de 0,1 puncte procentuale. Un avans de 9% pare o bază suficient de solidă pentru susținerea consumului. Însă realitatea este că statistica salarială îi acoperă doar pe cei care lucrează full-time. Problema este că datele statistice oficiale sugerează că puterea de cumpărare nu s-a schimbat, în timp ce în realitate aceasta a scăzut semnificativ. Până la sfârșitul lunii mai circa 120.000 de oameni (3% din forța de muncă) aplicaseră pentru programul guvernamental de subvenționare a salariilor. Privind înainte, deși estimările oficiale dau creșteri salariale de 8-9% în următoarele luni, puterea de cumpărare va urca mult mai lent sau chiar va stagna. „Astfel, statisticile privind piața muncii sunt o iluzie“ concluzionează analiștii de la ING.
0 comments :
Trimiteți un comentariu