♦ Agenția de rating prognozează o cădere economică de 5,5% în 2020 și un deficit bugetar al României echivalent cu 8% din PIB, față de prognoza guvernului de scădere economică de 1,9% și deficit bugetar echivalent cu 6,7% din PIB ♦ S&P; crede că pensiile vor crește cu 10% în septembrie față de creșterea programată de 40%.Agenția americană de rating Standard & Poors (S&P;) a menținut ratingul suveran al României la nivelul BBB-, ultimul grad recomandat investițiilor. În menținerea ratingului de țară au fost luați în considerare mai mulți factori, printre care nivelul scăzut al datoriei publice, dar și capaciatea de finanțare a statului de pe piețele externe.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, spune că decizia S&P; vine în special pe fondul nivelului încă mic al datroriei publice în PIB-ul României, al apartenenței la Uniunea Europeană, în contextul în care Comisia Europeană a anunțat mai multe planuri de sprijin în contextul crizei, dar și pe fondul polticilor Băncii Naționale a României (BNR) pentru a asigura lichiditate și a ajuta finanțarea statului.
„A fost menținut ratingul din 3 ancore - nivelul încă redus de datorie publică, deși avem o problema cu fluxul - deficitul bugetar este foarte mare și trebuie să fim foarte atenți aici. A doua ancoră importantă este apartenența la Uniunea Europeană, care este fără dubiu importantă și Uniunea Europeană a venit în ultima perioadă cu multe programe de sprijin pentru a susține economia. A treia ancoră este politica monetară care poate da un ajutor foarte mare și o face deja prin injecțiile de lichiditate și achiziție de titluri de stat din piața secundară“, a declarat pentru ZF Ionuț Dumitru. Reprezentanții S&P; scriu în cel mai recent raport de țară asupra României că se așteaptă ca finanțele țării, precum și creșterea economică să se deterioreze pe fondul crizei sanitare. Cu toate acestea, agenția se așteaptă la o consolidare bugetară semnificativă, însă după alegerile parlamentare.
„Deși ne așteptăm ca scăderea economică și fiscală indusă de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la sub 5% din veniturile fiscale, ne așteptăm la o consolidare fiscală semnificativă după alegerile generale din 2020. Considerăm că accesul României la finanțare externă și nivelurile de datorie externă moderate diminuează presiunile survenite reducerii investițiilor străine directe (ISD) și a remiterilor în 2020“, notează reprezentanții agenției de evaluare financiară.
Ionuț Dumitru mai spune că păstrarea ratingului de țară este un lucru foarte bun, însă smenalul agenției de rating este că România trebuie să reducă deficitul bugetar.
„E un lucru foarte bun că ne-am păstrat ratingul, însă trebuie să conștientizăm că ne-a trecut glonțul pe la ureche. Riscurile erau foarte mari să fim retrogradați. În același timp, S&P; ne dă și o avertizare destul de clară - trebuie să oprim creșterea deficitului bugetar“, a mai spus el.
Ce notează S&P; în raportul de țară asupra României:
► Perspectiva este negativă, deoarece vedem riscuri pentru soldurile fiscale și externe ale României în următoarele 18 luni dacă factorii de decizie nu pot stabiliza și consolida poziția bugetară a României după această recesiune indusă de COVID-19.
► Într-un scenariu pesimist, dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru mai mult timp decât ne așteptăm în prezent, cu absența consolidării fiscale care are ca rezultat datoriile publice și externe mai mari sau cheltuieli mai mari cu dobânzile decât ne așteptăm în prezent. Lipsa sincronizării politicii economice a sporit volatilitatea cursului de schimb, cu consecințe posibil negative asupra bilanțurilor fiscale din sectorul public și privat.
► Într-un scenariu optimist, am putea revizui perspectivele României către stabile, dacă guvernul va progresa în consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României.
► Credem că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul de deteriorare pe care îl așteptăm acum pentru 2020. România are acces solid la piață, care diminuează riscurile asociate cu nevoia ridicată de finanțare a sectorului public pe termen scurt. În plus, ne așteptăm la politici monetare echilibrate și recunoașterea apartenenței României la UE ca o ancoră cheie. În opinia noastră, apartenența la UE va aduce probabil finanțare din fonduri structurale extraordinare alocate în 2020.
► Deși suntem de părere că actuala cădere fiscală va servi drept un factor pentru a reduce în mod semnificativ creșterile costisitoare ale pensiilor, care sunt programate în septembrie anul curent, vedem în continuare riscuri semnificative. În special, peisajul politic fluid și alegerile generale din decembrie împiedică vizibilitatea traiectoriei de consolidare, în viziunea noastră.
► Prognozăm că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020. Ne așteptăm ca guvernul să ajusteze anumite părți importante ale creșterii pensiilor din acest an. Alegerile parlamentare vor fi esențiale pentru determinarea traiectoriei fiscale.
► Acum estimăm că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020 comparativ cu așteptările anterioare de 3,5% creștere. În special, ne așteptăm ca măsurile de restricție din timpul stării de urgență să aibă un impact semnificativ asupra cererii interne, în primul rând în al doilea trimestru. În plus, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va reduce exporturile, dintre care peste 20% se duc în Germania și 10% în Italia, țări care se confruntă și cu recesiuni profunde în 2020.
► În prezent estimăm că activitatea economică a României se va recupera treptat de la jumătatea anului 2020 și va ajunge la o creștere de 4% în 2021. Recunoaștem că proiecțiile noastre actuale sunt supuse unei incertitudini ridicate, deoarece relaxarea măsurilor restrictive ar putea fi un exercițiu prelungit și pot fi supuse unor situații de întârziere.
► Considerăm că deteriorarea bugetară indusă de COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a reduce costurile creșterilor de pensii din septembrie 2020. Dar în contextul în care urmează alegeri generale, credem că nu se va retrage pe deplin această creștere și pensiile vor fi mărite cu aproximativ 10%, în loc de creșterea de 40% prevăzută de legislație. Acest lucru va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar din 2021.
► Ne așteptăm ca inflația să rămână stabilă și presiunile pe cursul de schimb valutar să fie ținute în frâu de politicile monetare ale Băncii Naționale a României.
► Economia în contracție, alături de stimularea fiscală planificată și scăderea veniturilor fiscale, va duce la o lărgire suplimentară a deficitului bugetar al României în acest an. Ca răspuns la efectele blocajelor COVID-19, autoritățile au lansat o serie de măsuri fiscale și economice pentru protejarea companiilor și a lucrătorilor de impasul economic. Noi estimăm dimensiunea totală a pachetului de stimulare fiscală anunțat până acum la 3% din PIB, printre cele mai slabe din regiune.
► Deși măsurile pot amortiza eficient unele efecte ale crizei, considerăm că acestea vor avea ca rezultat și o creștere semnificativă a deficitului bugetar până la aproximativ 8,0% din PIB, incluzând o scădere a veniturilor din cauza contracției economice și împingând datoria publică netă la peste 40% din PIB.
► În condițiile în care cheltuielile cu salariile și pensiile se ridică acum la aproximativ 90% din veniturile fiscale, structura bugetară a României este rigidă. Mai mult, randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilității politice și fiscale. De asemenea, acest aspect corelat cu contextul COVID-19 și cu creșterea nevoilor de finanțare pe termen scurt, factura dobânzilor ar putea crește în continuare pentru statul român.
0 comments :
Trimiteți un comentariu