Michele Berteramo, proprietar al unui restaurant și cocktail bar din Milano, a recurs la schema de creditare garantată de stat a Italiei pentru a-și putea plăti facturile, dar dacă vrea să-și ducă mai departe planurile de renovare, acesta va fi nevoit să se îndatoreze și mai mult, și asta într-o economie în declin.Dilema cu care se confruntă Berteramo reprezintă o temere pe termen lung pentru guvernele și băncile din întreaga Europă, care se grăbesc să susțină companiile cu probleme, dar se tem că nivelurile în creștere ale îndatorării le va diminua acestora capacitatea de a investi în extindere, scrie Reuters.
Creditarea companiilor non-financiare din zona euro a atins un maxim pe 11 ani în aprilie. Potrivit calculelor Reuters, credite de peste 290 mld. de euro au fost acordate în cadrul schemelor de creditare susținută de stat la nivelul celor mai mari patru economii ale UE și Marii Britanii în timpul crizei coronavirusului.
„Firmele europene erau deja prea îndatorate. Astfel, investițiile vor avea în mod firesc de suferit“, arată Stephen Caprio, strateg UBS. Potrivit acestuia, Europa ar putea avea parte în viitor de o situație de genul celei din Japonia, care s-a confruntat cu ani de stagnare în urma unei combinații între datorii în creștere și deflație.
Amplificând temerile că un astfel de scenariu ar putea deveni realitate, bancherii centrali semnalizează deja dublul pericol al datoriilor și deflației.
Problema este în special acută în cazul IMM-urilor, care reprezintă aproximativ două treimi din locurile de muncă din sectorul privat în UE, dar nu au capacitatea de a se finanța direct de pe piețele de capital spre deosebire de firmele mai mari.
Strategii discută opțiuni de direcționare de capital suplimentar, mai degrabă decât credite, către companii, însă puține țări dispun de vehicule pregătite să transfere investiții masive în IMM-uri. Deși mai multe guverne au pus deoparte fonduri pentru injecții de capital în companii mari, acestea trebuie să vină cu opțiuni inovatoare pentru firmele mai mici.
UE estimează că firmele vor avea nevoie de susținere de 720 mld. de euro numai în 2020 și vrea să activele investiții de aproximativ 300 mld. de euro prin garantarea și complementarea investițiilor din sectorul privat. Totuși, prioritate vor avea companiile care se pliază pe țintele UE de îmbunătățire a tehnologiei digitale și tranziție către o economie mai verde. Sectoarele tradiționale au șanse reduse de a obține astfel de fonduri.
Schemele și instrumentele alternative analizate de guverne necesită un grad de susținere guvernamentală, iar aceasta în sine poate reprezenta o problemă.
Germania a pus deoparte 100 mld. de euro pentru investiții în companii cu probleme, însă banii nu prea au fost atinși. Băncile dau vina pe Berlin că impune condiții prea dure, spunând că firmele sunt în schimb încurajate să recurgă la îndatorare.
În condițiile în care carantinele de-abia încep să fie relaxate, bancherii spun de asemenea că multe companii nu se vor concentra încă pe majorări de capital. Însă în condițiile în care perioadele de grație pentru rambursarea datoriilor încep să expire, iar disponibilitatea creditelor de urgență scade, către sfârșitul acestui an și începutul anului viitor companiile vor avea probabil nevoie de o astfel de opțiune.
0 comments :
Trimiteți un comentariu