Sectoarele private din Franța și Germania, cele mai mari economii din zona euro, au depășit ce a fost mai greu din criză. Rămâne de văzut ce dezastru a făcut pandemia pe piața muncii

Știrea a fost publicată miercuri, 24 iunie 2020, 04:42 în categoria

Sectoarele private din Franţa şi Germania, cele mai mari economii din zona euro, au depăşit ce a fost mai greu din criză. Rămâne de văzut ce dezastru a făcut pandemia pe piaţa muncii Un important indicator al activității din business arată că luna iunie, când mai multe state europene au făcut pri­mii pași serioși de relaxare a mă­surilor de izolare, a însemnat o re­ve­nire surprinzătoare din recesiune pentru sectorul cor­porate francez și o încetinire a scăderii economice ger­mane dătătoare de speranță.

Astfel, cu aceste două cele mai mari economii din zona euro găsind direcția care le scoate din zona cu tur­bulențe create de pandemie, Uniunea Europeană poate spera că motorul său de creștere va reporni în urmă­toarele luni. Aceste îmbunătățiri sunt sugerate de un indicator tehnic, indicele IHS Markit’s Purchasing Managers, realizat pe baza răspunsurilor date de ma­na­geri de achiziții din cadrul companiilor.

Și oficialii euro­peni au ieșit la rampă cu mesaje încurajatoare. Însă pentru ca riscul unei perioade prelungite de slă­­biciune economică să se reducă este nevoie de par­ti­ciparea consumatorului, iar el nu va reîncepe să chel­tuiască așa cum o făcea în vremurile bune dacă nu are garanția unui loc de muncă sigur. Sau dacă incertitunile legate de sănătate, pandemie și restricții persistă.

Revenirea economiei franceze după perioada de blocaje aplicate pentru a aduce sub control pandemia pare să fie mai puternică decât s-a anticipat, scrie Bloomberg. O arată indicele IHS Markit’s Purchasing Managers (PMI), al activității din sectorul privat, care a crescut în mai pentru prima dată în ultimele luni. Iar indicatorul nu doar că a crescut, dar a și depășit energic nivelul de 50 de unități, pragul care face diferența între creștere și scădere a activității. Dacă în luna mai punctajul obținut a fost de 32,1 uni­tăți, în iunie rezultatul este de 51,3 unități. Au depășit pragul de 50 de unități atât sectorul manufacturier, cât și cel al serviciilor.

Având în vedere natura blocajelor și impactul acestora asupra economiilor, astfel de sondaje redau doar o imagine parțială a ceea ce se întâmplă în companii și gospodării, atenționează analiștii. Însă rezultatele de mai sus sunt în concordanță cu mesajul transmis de institutul de statistică al Franței (INSEE) că economia revine la nivelurile normale mai rapid decât s-a anticipat inițial.

În luna mai, institutul estima că economia se va contracta cu până la -20% în trimestrul doi, după o scădere de -5,3% în primele trei luni ale anului - mai lentă decât s-a crezut la început. În aprilie, cheltuielile consumatorilor s-au prăbușit cu -20%. În martie, plonjonul a fost de -17%. Zilele trecute, INSEE a revenit cu noi estimări, care arată o scădere de -17% a PIB pentru trimestrul doi. Este vorba de o scădere trimestrială. În ritm, anualizat, după calculele ING, picajul PIB-ului în T2 va fi de -65%. Guvernatorul băncii naționale a Franței Villeroy de Galhau a declarat că revenirea ar putea semăna cu zborul unei păsări: avântul inițial este puternic, după care urmează o tendință mai moderată. „Dacă ar fi să dau o formă revenirii, aș spune că va fi ca o jumătate de V deoarece am urcat foarte repede și vom continua să urcam, dar mai ușor“, a spus bancherul. Valul de date economice vine în condițiile în care duminică Franța are alegeri locale.

Ministrul de finanțe Bruno Le Maire a explicat la finalul lunii trecute că „răspunsul nostru la COVID-19 a fost imediat și masiv: 450 de miliarde de euro în ajutoare și garanții de stat, sau 20% din avuția na­țională pentru salvarea economiei“. ING amin­tește că mai mult de jumătate din angajații sectorului privat sunt încadrați în schema de șomaj parțial finanțată de guvern, iar numărul șomerilor a cres­cut cu 34% în perioada februarie-aprilie. Iar acele sute de miliarde de euro menționate de Le Maire nu sunt în întregime bani intrați în economie, o parte fiind doar credite și garanții disponibile pen­tru firme.

Indicele PMI arată și că cererea a rămas sla­bă în iunie, comenzile noi continuându-și declinul. Re­ve­nirea economiei va depinde și de evoluția co­merțului extern, de care Franța este mai puțin de­pen­dentă decât Germania, cea mai mare economie europeană.

Acolo, activitatea din sectorul privat a înregistrat în iunie cea mai slabă contracție din ultimele patru luni, un semn de stabilizare a picajului provocat de pandemie. Indicele PMI arată că activitatea s-a îmbunătățit atât în industria manufacturieră, cât și în servicii. „Aceasta ne arată că ambele sectoare au depășit ce a fost mai greu, însă sunt departe de a merge la turație maximă“, explică Phil Smith, analist la IHS Markit. Economia germană se redeschide gradual, dar încrederea este slabă, iar șomajul crește, notează Bloomberg.

„Va fi probabil o recuperare lentă, având în vedere că perturbarile cauzate de coronavirus și incertitudinile vor continua să apese pe cerere“, a mai spus Smith. În cazul Germaniei, indicele PM a crescut de la 32,3 unități în mai la 45,8 unități în iunie, rezultat mai bun decât s-a anticipat. Din citirea unui alt indice, ZEW, care măsoară evaluările și așteptările economice și financiare ale analișilor financiari, se pot desprinde, de asemenea, tendințe încurajatoare. Indicatorul a înregistrat în iunie a patra lună consecutivă de creștere, iar traiectoria rezultată a căpătat, după cum au remarcat analiștii de la ING „forma actuală preferată de noi de r“. Adică după un plonjon abrupt a urmat o revenire rapidă și perioada actuală de stabilitate. Indicatorul este recunoscut mai degrabă pentru anticiparea punctelor de cotitură decât pentru o evaluare precisă a creșterii PIB.

Cei care privesc cu optimism ce arată indicatorii economici sunt încurajați și de faptul că guvernul de la Berlin, după ce ani de zile a îmbrățișat și propovăduit austeritatea, a dat în sfârșit drumul la cheltuieli. Iar Germania are de unde cheltui, fiind țara cu cel mai mare surplus comercial din lume. Președintele băncii centrale germane Jens Weidmann a declarat recent într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că economia țării sale a depășit probabil ce a fost mai rău din actuala criză. „În ultimele luni am trecut prin cea mai adâncă recesiune economică din istoria postbelică a Germaniei. Dar vestea bună este că am lăsat în urmă punctul cel mai de jos și situația se îmbunătățește“, a spus Weidmann. „Însă căderea este urmată de o revenire doar graduală.“ Bundesbank vede economia contractându-se cu aproape -10% în trimestrul doi. Până la începutul acestei luni, peste 600.000 de germani și-au pierdut locul de muncă, iar institutul Ifo estimează că circa 7 milioane de persoane au apelat la schema de sprijin salarial temporar finanțată de stat. Bundesbank vede șomajul crescând, dar nu și pagube serioase pe piața muncii.

O altă veste bună, dar de data aceasta despre întreaga economie a zonei euro, vine de la Comisia Europeană, al cărei indicator al încrederii consumatorilor în economie își revine încet de la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. Rezultatul, de -14,7 unități în iunie, în creștere de la -18,8 unități în mai, este totuși cu mult sub media pe termen lung. BCE estimează că PIB-ul zonei euro se va micșora cu -9% anul acesta, în pofida stimulentelor de politică monetară de sute de miliarde de euro la care s-a angajat instituția.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu