Comerțul Chinei a revenit la viață, semn că fabrica planetei și motorul de creștere al economiei mondiale au reînceput să funcționeze

Știrea a fost publicată miercuri, 15 iulie 2020, 03:12 în categoria

Comerţul Chinei a revenit la viaţă, semn că fabrica planetei şi motorul de creştere al economiei mondiale au reînceput să funcţioneze Revenirea este fragilă și vulnerabilă. Exporturile au crescut cu 0,5% față de aceeași lună a anului trecut, în condițiile în care în luna anterioară acestea au scăzut cu 3,3%.

Comerțul Chinei a revenit la viață în iunie, o turnură mult așteptată în mai toată lumea. Creșterea exporturilor unei țări considerate fabrica planetei este un semn că își revine cererea globală, iar dezghețarea importurilor trezește speranțele că a doua economie ca mărime a lumii își va putea relua rolul de motor de creștere pentru economia mondială.

„Comerțul Chinei a revenit răcnind la creștere în iunie, în condițiile în care restricțiile impuse din cauza pandemiei au fost relaxate în străinătate“, scrie South China Morning Post, un ziar din Hong Kong deținut de Alibaba Group, una dintre cele mai mari companii din China, una care depinde enorm de comerțul extern. „Răcnetul“ este o referire la tigrul economic chinez, care în ultimul deceniu a căpătat un rol din ce în ce mai mare în creșterea economiei globale. Pentru analiștii de la ING, performanțele din iunie ale Chinei reprezintă „o surpriză“. Plăcută, desigur, însă ei îndeamnă la un opti­mism prudent deoarece balanța comercială fragilă înseamnă că PIB-ul a continuat probabil să scadă în trimestrul doi, în ritm anualizat.

Exporturile au crescut cu 0,5% față de aceeași lună a anului trecut, în condițiile în care în luna anterioară acestea au scăzut cu -3,3%. Importurile au urcat și ele, cu 2,7%, față de declinul de -16,7% înregistrat în luna mai. Iunie este prima lună în care importurile au crescut din decembrie 2019 încoace. Ambii indicatori au depășit așteptările analiștilor intervievați de Bloomberg, a căror estimare mediană a fost o scădere de 2% în ritm anualizat a exporturilor și una de 9% a importurilor. Surplusul comercial, adică diferența dintre exporturi și importuri, s-a situat la 46,2 miliarde de dolari, mai mic decât cel de 63 de miliarde de dolari din luna mai. Diferența reflectă creșterea importurilor.

„Importurile au avut cel mai mare salt în termeni lunari din ultimii ani, contribuind la dovezile că cererea internă a fost puternică la sfârșitul celui de-al doilea trimestru. S-au întărit și exporturile în condițiile în care livrările mai lente de produse legate de pandemia de Covid-19 au fost compensate de livrări mai solide în alte părți“, a explicat Martin Rasmussen, economist la Capital Economics. Fabricile și exportatorii Chinei au beneficiat de redeschiderea economiilor din toată lumea după ce pandemia a perturbat dramatic producția, comerțul și consumul.

Analiștii de la ING au remarcat că în iunie au crescut în special exporturile de îmbrăcăminte și încălțăminte și văd în acest lucru un semn al revenirii cererii externe. „Datele arată semne pozitive ale unei reveniri economice globale în a doua jumătate a anului“, scriu economiștii. Creșterea importurilor s-a datorat mai ales importurilor de cereale, o măsură necesară pentru întărirea siguranței alimentare în contextual inundațiilor care au început în iunie și amenință să distrugă terenurile cultivate. Importurile din SUA au crescut cu 11% față de luna anterioară, iar cele din Brazilia au sărit în sus cu 34%. Analiștii de la ING se așteaptă ca PIB-ul Chinei să scadă cu 3,1% în ritm anualizat în trimestrul doi. Guvernul va publica joi cifrele privind evoluția economiei pentru această perioadă. Până atunci, analiștii se joacă cu estimările. Într-un sondaj Reuters la care au participat 55 de analiști, prognozele au variat de la o contracție de -3,1% la un avans de 4%. Estimarea medie este o creștere de 2,5% față de trimestrul doi al anului trecut. În primul trimestru al acestui an, economia s-a comprimat cu -6,8%, prima evoluție negativă din cel puțin 1992 încoace. Variațiile mari între estimări reflectă incertitudinile datorate faptului că sectorul serviciilor, dominat de companii mici, nu și-a revenit la fel de rapid ca producția industrială. Guvernul de la Beijing a abandonat practica de a stabili o țintă anuală de creștere economică pentru acest an.

Guvernul a imple­mentat o serie de măsuri, precum creșterea chel­tuielilor bugetare, scutiri de taxe și reducerea dobâ­nzilor la credite pentru a proteja locurile de muncă și stimula economia. Însă analiștii spun că revenirea este încă fragilă deoarece creșterea numărului de infecții cu Covid-19 în unele state umbrește îmbunătățirea cererii pentru produsele chinezești, în timp ce pierderile imense de locuri de muncă din industria chineză și persistența pericolului reizbucnirii pandemiei îi fac pe consumatorii interni să rămână prudenți.

La trei luni după ce China a început să relaxeze restricțiile impuse pentru a aduce pandemia sub control, armata ei de cumpărători care a ajutat la creșterea economiei mondiale în anii trecuți încă se teme să călătorească, este reticentă în a cheltui  și își formează obiceiuri care ar putea schimba fața consumului permanent, scrie Bloomberg. Agenția de știri dă și ea verdictul pozitiv: economia este în faza de revenire, însă este lentă și vulnerabilă la turnuri precum reizbucnirea epidemiei în Beijing. China a contribuit cu o treime la creșterea consumului global în perioada 2010-2017, potrivit unei analize a McKinsey Global Institute.

În următorii 10 ani, creșterea consumului chinez este așteptat să le egaleze pe cele ale SUA și Europei de Vest la un loc.

Economia Chinei își revine hotărât, însă are în față o bătălie grea deoarece dificultăți mari persistă atât acasă, cât și în alte țări, a declarat la începutul săptămânii premierul chinez Li Keqiang. El a promis că guvernul va reduce taxele și va asigura accesul la creditare pentru companii.

„Situația de acasă și de peste granițe este încă cumplită și ar trebui să ne pregătim să continuăm lupta într-un război dificil“, a explicat Keqiang. Pe lângă actuala criză, economia chineză este frânată și de un război comercial cu SUA, cea mai mare economie a lumii.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu