Ministerul Finanțelor și-a stăpânit foamea urgentă de valută, după ce au împrumutat de pe piețele externe 6,3 mld. euro și 3,3 mld. USD, dar criza obligă statul să împrumute, în acest an, echivalentul a cel puțin 25 mld. euro

♦ Împrumutul de succes, în dolari, realizat de Ministerul de Finanțe zilele trecute lasă impresia că lucrurile sunt încă în făgașul bun ♦ De la începutul anului, Finanțele au împrumutat de pe piețele externe 6,3 miliarde de euro (și 1,4 mi­liarde de euro din piața locală) și 3,3 miliarde de dolari, ceea ce pare că acoperă necesarul urgent de valută al Trezoreriei ♦ Trezoreria are nevoie, în acest an, de 2,3 mld. euro, care înseamnă refinanțarea de eurobonduri și rambursări de rate de capital aferente împrumuturilor externe ♦ Necesarul de finanțare total al statului este însă, în 2020, de cel puțin 120 mld. lei (25 mld. euro).

Criza neașteptată a schimbat cumplit perspectiva și a pus în genunchi finanțele statului și așa aflate pe muchia pră­pastiei. Ultimele date ale Ministerului de Finanțe indică un necesar de finanțare, în 2020, de 120 de miliarde de lei (25 mld. euro), 72,5 mld. lei fiind necesare pentru acoperirea deficitului fiscal de 6,7% din PIB (un calcul optimist al Finanțelor) și 47,7 miliarde de lei (4,4% din PIB) pentru rambursarea ratelor de capital.

Începutul de an părea promițător, chiar dacă deficitul ar fi urmat să fie la peste 3% din PIB. Finanțele socoteau un necesar de finanțare 87 mld. lei, la un deficit bugetar de 3,6% din PIB. Așa că Finanțele pro-gramaseră vânzări de eurobonduri de 6 miliarde de euro, iar noul ministru de finanțe, Florin Câțu, a profitat de conjunctura favorabilă și a împrumutat chiar din ianuarie 3 miliarde de euro, la o dobândă de 2,04% la o emisiune cu maturitate de 12 ani și de 2,41% la una pe 30 de ani.

„Ministrul finanțelor a procedat in­teligent valorificând oportunitatea de la început de an“, comentează economistul Laurian Lungu. Doar că, de obicei, bucuriile sunt efemere. În mai, Ministerul de Finanțe a ieșit din nou pe piețele externe și a împrumutat 3,3 miliarde de euro, iar, zilele trecute a împrumutat 3,3 miliarde de dolari. Și în mai și în iulie, dobânzile sunt peste cele plătite în ianuarie, firesc, știind  confuzia din piețe. Datele consolidate ale Ministerului de Finanțe arată că, în primele cinci luni din an, au fost făcute împrumuturi de 7,7 miliarde de euro (6,3 miliarde de pe piețele externe și 1,4 miliarde de euro de pe piața internă). Iar în această lună au fost împrumutate de pe piețele externe 3,3 mi­liarde de dolari. Aici se poate adăuga decizia Finanțelor de a vinde titluri de stat de­nominate nu în euro, o premieră. Toate aceste emisiuni au fost lăudate frenetic de ministrul finanțelor și succesul lor ar demonstra încrederea piețelor în economia României.

Or, spune Lungu, lucrurile nu stau chiar așa: este lăudabilă intenția ministrului Cîțu de a aduce un dram de optimism în acest prezent cenușiu. Dar rezonabil este să examinezi ce se așterne și în față.

La cinci luni din an, datoria publică a cres­cut cu 55 de mi­liarde de lei, de la 373 de miliarde de lei, în decembrie 2019, la 428 de miliarde de lei, la finalul lui mai. Așadar, statul a acoperit (în pri­mele cinci luni) 45% din împru­muturile de 120 de miliarde de lei pe care so­cotește că trebuie să le facă în acest an. Dar lu­cr­u­rile nu se opresc aici.

„Guvernul a fost obligat să dubleze alocațiile copiilor - 7 mld. lei. Va majora pensiile, după cum se arată acum, cu 10%, de la 1 septembrie (al­te aproape 7 mi­liarde de lei - n.red.). Or, și aceas­tă majorare este foarte mare, în condițiile unei pră­bușiri econo­mice și ale unui deficit fiscal colosal. Prin urmare, deficitul fiscal nu se va opri la 6,7% din PIB, cum speră guvernul, ci va merge spre 8-9% din PIB, ceea ce necesită noi împrumuturi, și costuri de finanțare în creștere. Deja ne împrumutăm nu doar mai scump decât în lunile trecute, ci și la costuri cu mult peste nivelul din regiune. Avem cel mai mare risc de țară din întreaga Uniune Europeană și aceasta este realitatea căreia trebuie să-i facem față“, comentează Lungu.

În plus, arată el, pe partea de cheltuieli nu se face nicio corecție, fapt ce va fi penalizat de piețe, fie prin refuzul împrumuturilor, fie prin stabilirea de prime din ce în ce mai mari: „90% din veniturile statului merg în salariile bugetarilor și în pensii. Nici în criza trecută nu s-a întâmplat așa ceva. Nu are nicio noimă economică să te împrumuți pentru plata salariilor, deci pentru consum“. Iar anul viitor va fi și mai rău, continuă Lungu. Va fi nevoie de noi împrumuturi la împrumuturile de azi, iar, dacă creșterea economică în 2021 nu va fi măcar de 4%, lucrurile o vor lua complet razna.

Analistul economic Claudiu Vuță arată și el că situația macroe­co­nomică a Ro­mâ­niei este cea care cân­tă­rește enorm la sta­bilirea nivelului do­bânzilor la care se împrumută Ro­mânia și observă că costurile de finanțare, pe ter­men lung, au scăzut,  ultimul an.

„Deși costurile de finanțare la care se împru­muta Ro­mâ-nia s-au mic­șo­rat (scăderea se observă cu pre­că­dere la împru­mu­turile în lei - n. red.), com­pa­rativ cu valo­rile înre­gistrate în ult­imele 12 luni, pri­vind cele de mai sus obser­văm o diferență ma­re, față de celelalte țări, atât cele membre ale zonei euro, dar și față de celelalte 8 țări ce nu fac parte din zona euro, în ceea ce privește dobânzile pe termen lung“, arată Vuță, într-o analiză publicată pe blogul său.

La fel ca mulți economiști el subliniază că nivelul dobânzilor la care se împrumută România este direct influențat de insta­bilitatea politică, de nivelul deficitelor bugetar și comercial și de modelul economic bazat pe majorarea consumului, lucru ce a dus la un deficit comercial record, înregistrat în 2019, anume 17,5 miliarde euro.

În plus, rata inflației în România a înre­gis­trat cele mai ridicate niveluri din Uni­unea Europeană, în intervalul 2017 - 2019.

„Privind cifrele legate de valoarea deficitului comercial, în primele 5 luni ale anului curent, România a înregistrat un deficit de 7,3 miliarde de euro, trend ce nu poate fi oprit. Deficitul comercial va continua să se majoreze în cursul anului curent. Dacă analizăm prețurile de consum, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019, acestea au crescut cu 2,6%. Rata anuală calculată pe baza indicelui ar­monizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,2%. Indicatorii mai sus menționați determină nivelul la care o țară se îm­prumută. Important de menționat, ratingul suveran al României, reconfirmat de către Standard & ­Poor’s în data de 5 iunie 2020, este BBB- (perspectivă negativă).“

Potrivit sursei citate, pentru România, confirmarea ratingului suveran este de importanță capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul țărilor non-investment grade, unde investițiile nu sunt recomandate. În cazul unei retrogradări, dobânzile la care se împrumută țara noastră s-ar fi majorat semnificativ.

Claudiu Vuță, analist economic:

Pentru România, confirmarea ratingului suveran este de importanță capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul țărilor non-investment grade, unde investițiile nu sunt recomandate. În cazul unei retrogradări, dobânzile la care se împrumută țara noastră s-ar fi majorat semnificativ.

iulian.anghel@zf.ro

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel