Rebalansarea economiei spre consum și exportul de bunuri cu valoare adăugată mare, războiul comercial dezlănțuit de Trump, geopolitica, pandemia și perturbările din lanțurile de aprovizionare creează în China un context în care tot mai multe companii străine, mari și mici, părăsesc ceea ce până nu de mult era considerată fabrica planetei.De această tendință caută să profite economiile asiatice din regiune, guvernele de acolo încurajând și chiar facilitând mutarea afacerilor. Însă era Made in China este departe de a apune. Această țară și-a construit propriile branduri, care devin din ce în ce mai puternice.
După smartphone-uri, nici computerele Samsung nu mai sunt asamblate de muncitorii chinezi, scrie Le Monde. Gigantul sud-coreean al electronicelor își va închide uzina de la Suzhou la sfârșitul lunii august. Prea scumpă producția acolo, și prea riscantă în contextul războiului comercial cu China, își justifică Samsung de ceva timp închiderea. „Este un efort pentru îmbunătățirea eficienței la nivelul tuturor bazelor de producție.“
Compania are nevoie de eficiență mai mare pentru a-și obloji mândria rănită: a fost întrecută anul acesta de grupul chinez Huawei, care a devenit cel mai mare producător de telefoane mobile inteligente din lume. În ultimii ani, Samsung a mutat progresiv producția de smartphone-uri în Vietnam.
Potrivit presei coreene, PCurile și laptopurile ar trebui să se ducă în aceeași direcție. La fel ca Samsung, din ce în ce mai mulți producători de electronice tind să-și diminueze producția din China și să profite de avantajele oferite de alte țări, mai ieftine sau cu piețe mai prietenoase. Tendința a accelerat de la declanșarea pandemiei de Covid-19.
Uzina din Suzhou încă mai are 1.700 de angajați, care vor fi concediați sau transferați la alte fabrici ale grupului. Săptămâna trecută, după ce Samsung și-a făcut anunțul plecării, mai multe zeci de muncitori s-au adunat în spatele uzinei pentru a cere indemnizații de plecare mai mari, potrivit presei chineze.
Fabrica de la Suzhou, deschisă în 2002 în timpul boom-ului economiei chineze, a devenit rapid cel mai mare centru de producție de echipament IT&C.; Însă de atunci piața de PC-uri a tot scăzut, ca de altfel cele mai multe dintre piețele Samsung, în timp ce costurile au urcat.
Uzina exporta de 4,3 miliarde de dolari în 2012, când avea 6.000 de angajați. În 2018, producția s-a situat la doar un miliard de dolari, notează China Morning Post. În martie, Samsung anunța deja închiderea tuturor fabricilor de ecrane LCD. Pe termen lung, creșterea costurilor de producție amenință locul Chinei în lanțul de aprovizionare global.
La fel ca în alte economii mature sau în curs de maturizare, forța de muncă scade. În prezent, vârsta medie în China este cu șapte ani mai mare decât cea din Vietnam și cu nouă ani peste cea din India. Un muncitor chinez costă de două ori mai mult decât unul vietnamez.
Vietnamul încearcă să profite de avantajele pe care le are față de China, guvernul multiplicând beneficiile oferite companiilor străine. Iar India a lansat un program pentru construirea unei industrii a telefoanelor mobile inteligente. Planul, de 6,6 miliarde de dolari, a atras deja 22 de companii de smartphoneuri, printre care Samsung, care subcontractează giganți precum Foxconn, Wistron sau Pegatron.
Japonia, a treia economie ca mărime din lume și un lider al tehnologiei în cădere, subvenționează „exitul“ companiilor sale din China, neavând nici măcar pretenția ca aceste afaceri să aleagă în schimb doar piața japoneză. Ele pot produce, spre exemplu, în Vietnam sau Laos, cum este cazul Hoya, companie de tehnologie medicală specializată în optică, sau Sumitomo Rubber, producător de anvelope care a ales Malaysia.
Până în iulie 15 din 87 de companii nipone calificate pentru programul de transfer au primit sprijin de la guvernul de la Tokio pentru a-și muta fabricile în Vietnam.
Vietnam a fost preferat și de LG, producător de electronice sud-coreean, de Nintendo și de Komatsu, care fabrică vehicule motorizate și echipamente pentru construcții. Hasbro Inc., al doilea producător de jucării din lume, își accelerează planurile de a-și muta fabricile din China în Vietnam și India.
Compania americană, cu licențe pentru francize populare ca „Frozen“ și „Avengers“, a anunțat că ponderea jucăriilor produse în China și destinate pieței americane ar putea să scadă la 50% anul acesta, de la 75% în prezent.
Le Van Hanh, consilieră la Camera de Comerț Germană, a vorbit pentru Voa News despre două companii germane pe care le-a ajutat să se mute din China în Vietnam, una fiind un producător de textile lovit sever de tarifele de import de 25% aplicate de SUA.
Pentru afacerile europene, Vietnamul prezintă avantajul încheierii unui acord comercial cu UE. Unele companii, dacă nu-și transferă producția din China, cel puțin aleg altă țară pentru investiții sau fabrici noi.
Și Indonezia poftește la afacerile care părăsesc China. Guvernul de la Jakarta poartă discuții cu Washingtonul despre relocarea companiilor americane. Recent, președintele Joko Widodo a anunțat că șapte companii din Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și SUA, printre care LG și Panasonic, au confirmat că se mută în Indonezia. Însă dintre firmele americane, doar producătorul de articole de iluminat Alpan a spus că va veni din China în Indonezia, potrivit The Jakarta Post. Alpan a fost descurajată să mai producă în China de tarifele de export de 25%, în timp ce în Indonezia taxele sunt zero. Pentru a atrage companiile străine care pleacă din China în contextul pandemiei și războiului comercial, în special pe cele americane, guvernul construiește un parc de business special în Java Centrală, o investiție de 850 de milioane de dolari. Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a primit, de asemenea, promisiuni de investiții de aproape 40 de miliarde de dolari de la cel puțin 17 companii străine. Analiștii spun însă că nu va fi înghesuială deoarece birocrația, corupția larg răspândită și lipsa de infrastructură vor descuraja investitorii.
0 comments :
Trimiteți un comentariu