Planuri pentru „nuclearizarea“ economiei în detrimentul cărbunelui poluant, de care este dependentă, o reformă fiscală pentru atragerea investițiilor străine și ajutarea companiilor locale să se extindă în străinătate, creșterea salariului minim. Pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, pandemia pare mai mult o oportunitate decât o criză.Guvernul polonez a aprobat zilele trecute o majorare cu aproape 8% a salariului minim lunar pe ecomomie în 2021, scrie presa din Polonia. Astfel, salariul minim lunar va fi crescut de pe 1 ianuarie 2021 de la nivelul actual de 2.600 de zloți (585 euro) la 2.800 de zloți (630 de euro). Salariul minim pe oră va urca la 18,30 de zloți (4,12 euro) de la 17 zloți (3,83 euro). Creșterea salariului minim lunar va umfla cheltuielile de la bugetul de stat cu circa 385,8 milioane de zloți (86,9 milioane de euro), iar cea a salariului pe oră cu 2,5 milioane de zloți (563.000 euro).
Premierul Mateusz Morawiecki a spus anul trecut că o serie de majorări ale salariilor minime avute în vedere de partidul de guvernare PiS, conservator ca orientare politică, naționalist și populist, spun criticii, va reprezenta o investiție în viitorul națiunii și un efort pentru creșterea prosperității. Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS și personaj considerat ca fiind adevăratul conducător al țării, anunțase în septembrie anul trecut că salariul minim lunar va urca la 3.000 de zloți (673 euro) la sfârșitul acestui an și la 4.000 de zloți (898 euro) trei ani mai târziu. Însă viceministrul muncii, familiei și politicilor sociale Alina Nowak a spus săptămâna aceasta că pandemia de COVID-19 și încetinirea economică produsă de aceasta au forțat schimbarea planurilor. Șefa sa, Marlena Malag, declara luna trecută că „intervenția statului ca parte a scutului anticriză a fost eficientă“, argumentând că ajutorul, care a depășit 130 de miliarde de zloți (29,5 miliarde euro), a ajutat la salvarea a 5 milioane de locuri de muncă. În plus, salariul brut mediu în sectorul corporate și rata de angajare de acolo au urcat lună la lună în iulie.
Conform biroului de statistică polonez, salariul de care vorbea Malag a crescut cu 3,8% în iulie în ritm anualizat, la echivalentul a 1.223 euro, și cu 1,8% în ritm lunar. În aceeași lună, vânzările de retail, un indicator al poftei populației de a cheltui, s-au apropiat de nivelul de dinainte de criză.
PiS are planuri mari și cu o reformă fiscală. Astfel, guvernul pregătește mai mult de 20 de schimbări de taxe și de norme și simplificări pentru a facilita intrarea capitalului în Polonia și pentru a sprijini dezvoltarea și extinderea în străinătate a companiilor poloneze, scrie cotidianul Dziennik Gazeta Prawna. Noua strategie, care va fi anunțată la sfârșitul acestei luni sau în octombrie, se va baza pe patru piloni. Primul este un program special destinat polonezilor cu active sau venituri ascunse în străinătate. Astfel, guvernul garantează că Fiscul nu va lansa anchete contra lor dacă aceștia investesc banii repatriați în termen de un an. Al doilea pilon are ca țintă investitorii strategici și va oferi „pașapoarte VIP“ sub forma unor proceduri simplificate și stimulente fiscale pentru companiile mari care se angajează să investească cel puțin un miliard de zloți (225 milioane euro) în Polonia sau să creeze 1.000 de locuri de muncă. Ceilalți doi piloni implică așa-numitul CIT estonian, adică exceptări de la plata taxelor pentru companiile care-și reinvestesc profitul și stimulente fiscale pentru afacerile care investesc în roboți.
Varșovia are intenții de reformă și în învechitul sector energetic, acum puternic dependent de cărbune, un combustibil foarte poluant. Polonia are unele dintre cele mai poluate orașe din Europa. Guvernul intenționează să investească 150 de miliarde de zloți (34 de miliarde de euro) în construirea a șase reactoare nucleare în următorii 20 de ani. În prezent, Polonia este printre puținele țări europene foste comuniste care nu au nicio centrală nucleară. Deși au existat planuri pentru construirea uneia la Zarnowiec, lucrările, începute în anii 1980, au fost abandonate în 1990.
Ambițiile nucleare au fost anunțate de ministrul mediului Michal Kurtyka. Prin această schimbare, Polonia vrea să-și reducă dependența de cărbune, care în prezent reprezintă 75% din generarea de energie, și să ajungă ca până în 2040 să-și producă jumătate din electricitate din surse cu emisii zero de carbon. Reactoarele au ca scop să asigure baza de producție de energie și să acopere cele 9 sau 10 zile pe an când energia eoliană sau solară nu este suficientă pentru a acoperi cererea.
Lucrările la primul reactor vor începe în 2026, iar unitatea ar urma să intre în serviciu în 2033. Potrivit planului, reactoarele vor ajunge să genereze circa 9 GW până în 2040. Kurtyka a spus că tânăra industrie nucleară poloneză va crea circa 60.000 de locuri de muncă. Prima centrală nucleară va fi construită în regiunea Pomerania. Lucrarea va fi executată de o subsidiară a colosului energetic de stat Polska Grupa Energetyczna.
În ceea ce priveșe comportamentul economiei în actuala criză, guvernul este optimist. Într-un interviu pentru Bloomberg, premierul Mateusz Morawiecki a spus că Polonia va avea cea mai „superficială“ recesiune din Uniunea Europeană. El a spus și că zlotul, care s-a depreciat la minimul ultimilor 11 ani în primele săptămâni ale pandemiei, se întărește și va continua, probabil, pe această traiectorie. Deprecierea monedei față de euro este o problemă în special pentru statele est-europene membre ale UE.
0 comments :
Trimiteți un comentariu