Economia României s-a contractat în termeni reali cu 12,3% în T2/2020 față de T1/2020 și cu 10,5% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,6%, pe seria brută și cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică.INS a reconfirmat astfel scăderea economică anunțată odată cu publicarea în luna august a primelor date semnal, menționând că estimările sunt afectate de dificultățile create de criza pandemică și de instituirea stării de urgență.”Aceste dificultăți au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puțin posibil, calitatea indicatorilor produși”, se arată în comunicat.
Potrivit INS, evoluția PIB în S1/2020 a fost influențată negativ de industrie (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%, activitățile de spectacole culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%, precum și de comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.
La polul opus, contribuții pozitive au înregistrat construcțiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; informațiile și comunicațiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1% și serviciile din administrația publică și apărare; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu -0,9% la scăderea PIB, volumul lor reducându-se cu 9%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu 3,5% la scăderea PIB.
Contribuții pozitive au înregistrat componentele formarea brută de capital fix, care a contribuit cu 1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 5,8% și consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 8,7%.
O contribuție negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecință a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 9,4%.
În total, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru S1/2020 a fost de 440,2 mld. lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% față de S1/2019, în timp ce în T2/2020, PIB a fost de 224,2 mld. lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,5% față deT2/2019.
Potrivit proiectului de rectificare bugetară prezentat în luna august de ministrul de finanțe Florin Cîțu, guvernul mizează pe o contracție economică de 3,9% în 2020, sub estimările Comisiei Europene sau a Fondului Monetar Internațional care indică pentru România o contracție economică situată între 5% și 6% din PIB.
La rândul lor, economiștii Băncii Transilvania consideră că economia internă a intrat deja în ciclul post-pandemie și prognozează o creștere cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în perioada 2020-2022.
“Evoluția va fi determinată de dinamica investițiilor productive, avans cu un ritm mediu anual de peste 3% în acest interval, susținută de persistența costurilor reale de finanțare la un nivel redus, potențialul economiei interne și implementarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, prin programul Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027”, spune Andrei Rădulescu director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.
0 comments :
Trimiteți un comentariu