Pandemia a schimbat comportamentul turiștilor, iar pe viitor oamenii vor continua să caute cazări ce oferă siguranță și curățenie cu un număr mic de locuri.Turismul românesc are un potențial semnificativ de a se dezvolta, țara noastră fiind ajutată atât de cadrul natural pe care îl poate oferi, cât și de satul tradițional românesc. România ar putea să se promoveze ca destinație rurală pentru turiștii străini. Totuși, în lipsa unei strategii naționale pentru promovarea României turistice, formele de turism rurale sustenabile pot apărea doar cu ajutorul implicării întregii comunități dintr-o anumită zonă, este de părere Lucian Roșu, asistent universitar doctor în cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
„Singura modalitate prin care comunitățile rurale pot deveni destinații de excelență este dată de facilitarea apariției CBD - community based tourism. Formele de turism rurale sustenabile apar doar prin implicarea comunității locale și, deseori, prin luarea de decizii și inițiative. Apare sentimentul de mândrie, de apartenență la grup, de o mai bună cunoaștere a potențialului locului și de o sinergie a oamenilor“, spune Lucian Roșu.
El este de părere că turismul românesc a pierdut foarte mult din elementele de autenticitate după anii 2000, iar mare parte din satul tradițional românesc a suferit schimbări semnificative odată cu construirea de noi structuri de cazare. „Evident, avem nevoie de un brand de țară care să se axeze pe comunicarea valorii culturale și turistice a României către propriii cetățeni. Avem o mare problemă cu «din păcate, la noi...». Și aici cred că trebuie investit, în conștientizarea românilor privind importanța și beneficiile ce le au turismul. Cred că prima oară trebuie să ajungem să ne cunoaștem noi țara, iar fiecare român să devină un promotor și un ambasador al acestor locuri“, precizează Lucian Roșu.
Totodată, pandemia a schimbat comportamentul turiștilor, astfel că ei caută cazările care oferă siguranță și curățenie, dar cu un număr mic de locuri de cazare și cu suprafețe mari pentru clienți. În această perioadă, activități precum tururile cu biciclete sau drumețiile în natură au devenit din ce în ce mai populare în rândul turiștilor români.
Turismul românesc are nevoie să treacă de la turismul clasic bazat pe vizitare la turismul ce poate oferi și experiențe specifice zonelor respective, astfel că degustările de produse locale sau atelierele interactive cu meșterii populari ar putea reprezenta un plus pentru promovarea României ca destinație turistică.
„Turiștii străini sunt pretențioși cu privire la serviciile oferite de un tour-operator dar vin cu inima deschisă și se lasă surprinși de oferta turistică.“
„În acest sens, am observat că elementele de autenticitate și opririle ad-hoc pentru a vedea România dincolo de obiectivele turistice clasice fac ca experiența să fie una adevărată. Turiștii străini doresc interacțiunea cu oameni simpli, doresc să intre în casele oamenilor, să simtă ospitalitatea românilor.
Datele de la Institutul Național de Statistică arată faptul că anul trecut România a fost vizitată de doar 2,6 milioane de turiști străini.
„Am observat că marea majoritate a administratorilor de unități de cazare vând paturi și mic dejun, nu vând atracțiile turistice din vecinătate. Antreprenorii ar putea deveni o putere atunci când vor înțelege că turismul colaborativ aduce mult mai multe avantaje. Din acest punct de vedere, activarea sau apariția Organizațiilor de Management a Destinației, unde să coexiste sub aceeași umbrelă hotelierii, ghizii, restaurantele și administrațiile locale va duce la o mai bună cunoaștere a nevoilor fiecăruia dintre aceștia și la o colaborare mai strânsă“, adaugă Lucian Roșu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu