Cu mult după ce pandemia de COVID-19 va fi trecut, Europa ar putea constata că cea mai grea moștenire economică nu este reprezentată de volumul ridicat al datoriilor guvernamentale, ci de datoriile de ordinul sutelor de miliarde de euro asumate de companii, scrie Bloomberg.Companiile au fost forțate să apeleze la credite bancare și emisiuni de obligațiuni, devenite accesibile grație garanțiilor de stat și stimulentelor lansate de băncile centrale, pentru a supraviețui măsurilor de carantină. În momentul în care această susținere va expira, finanțele acestora s-ar putea regăsi într-un punct critic, iar companiile mici trag deja semnalul de alarmă.
Politicienii sunt rugați să ajute companiile viabile să-și curețe bilanțurile, în caz contrar acestea urmând să se confrunte cu poveri ale datoriilor care ar putea eroda puternic investițiile și crearea de locuri de muncă ani la rând de-acum încolo.
„Cu fiecare săptămână care trece, șansele de supraviețuire pentru companiile închise se reduc“, arată Germain Simoneau, de la federația franceză a firmelor mici CPME.
Riscul trece dincolo de companii în sine. Bilanțurile șubrezite ar putea declanașa un ciclu de defaulturi și falimente care ar lovi în sistemul bancar și ar adânci declinul economic.
Vulnerabilitățile companiilor „au crescut dramatic“ în urma pandemiei și au fost ținute sub control doar de susținerea masivă de ordin monetar și fiscal, se arată într-un raport al BCE. „O retragere abruptă a măsurilor de susținere ar putea duce la o intensificare a riscurilor, amplificând astfel vulnerabilitățile companiilor dincolo de nivelul observat la apogeul crizei financiare mondiale“.
Companiile din zona euro au adăgat datorii de peste 400 mld de euro în prima jumătate a acestui an, comparativ cu 289 mld de euro în întregul an trecut. Comisia Europeană avertiza recent că ìrambursarea datoriilor ar putea fi extrem de dificilă în sectoarele lovite de pandemie pe termen mai lungî.
Eurochambers a găsit recent că rambursarea datoriilor acumulate în pandemie reprezintă a doua mare temere pentru companii. Economiștii UBS arată că riscurile de default în rândul companiilor europene rămân ridicate în pofida susținerii fiscale excepționale.
În ultimă instanță, soluția este probabil de a convinge companiile europene să-și reducă dependența de credite bancare, la care acestea recurg într-o mai mare măsură decât companiile americane.
Comisia și BCE fac de multă vreme apel pentru o Uniune a Piețelor de Capital pentru facilitarea accesului la finanțare alternativă.
Pe termen mediu, însă, soluțiile propuse necesită susținere guvernamentală.
Comisia Europeană a relaxat recent reglementările privitoare la subvenții pentru ca guvernele să poată acoperi până la 3 milioane de euro din costurile fixe ale companiilor. Acesta poate reprezenta un mic pas către o reformare mai amplă a finanțelor corporate pentru era post-pandemie.
“După cum lecția învățată de pe urma crizei din 2008-2009 a fost că băncile trebuie să fie mai bine capitalizate și să aibă un grad mai scăzut de îndatorare, lecția acestei crize este că același lucru este valabil și pentru companiile non-financiare“, arată Michala Marcussen, de la SocGen.
0 comments :
Trimiteți un comentariu