COVID-19 a schimbat radical modul în care ne facem cumpărăturile, călătorim, socializăm și lucrăm. Ca orice schimbare majoră, această deviere de la normal se dovedește greu de adoptat la mai bine de zece luni de la începutul pandemiei. O problemă notabilă o reprezintă lucrul de la distanță – în special, respectarea politicilor de securitate când biroul s-a mutat oriunde.Cercetătorii au alocat anul acesta resurse considerabile nu doar pentru combaterea răspândirii virusului însuși, ci și înspre înțelegerea impactului pandemiei asupra vieții de zi cu zi. În mediul de afaceri, studiile s-au axat pe impactul muncii din afara sediului asupra operațiunilor. În industria IT, cu precădere în domeniul securității informației, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice țintite asupra angajaților, ei fiind deseori mai neglijenți cu protocoalele de securitate sau mai ușor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în rețeaua companiei.
Iluzia securității când muncim de acasă
Încă de la începutul pandemiei, Bitdefender și-a propus să înțeleagă cum exploatează infractorii informatici presiunile la care sunt supuși angajații la distanță. Un sondaj din acest an la care au răspuns 6.700 de profesioniști din IT arată că o treime se temeau că angajații care lucrează la distanță, mai ales din confortul casei, sunt mai relaxați cu privire la securitatea IT. În același timp, administratorii IT au devenit tot mai îngrijorați de securitatea datelor și sistemelor informatice. O serie de studii efectuate de diverse organizații au confirmat ulterior aceste temeri. De exemplu, un raport realizat de MobileIron arată că unu din trei angajați nu consideră securitatea sistemelor IT o prioritate. Iar un raport DTEX Systems dezvăluia ulterior că mulți angajați încalcă protocoalele de securitate intenționat, pentru a-și masca activitățile online.
În industria IT, cu precădere în domeniul securității informației, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice țintite asupra angajaților, ei fiind deseori mai neglijenți cu protocoalele de securitate sau mai ușor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în rețeaua companiei.
2020: locuința ca birou
Unii experți spun că soluțiile de securitate curente nu sunt eficiente în combaterea acestor riscuri. Deși nu este o afirmație falsă, aceasta e doar una din fațetele problemei. Politicile lucrului la distanță îi obligă pe angajați să trateze conexiunea wireless de acasă ca pe rețeaua de la birou. Și pentru că mulți nu o fac – fie din neglijență, fie că refuză – departamentul IT este bombardat cu alerte, majoritatea false sau neimportante. Acest zgomot de fond asurzitor împiedică administratorii IT să depisteze amenințări reale care pot duce la o breșă de proporții. În plus, nici arsenalul tehnic nu îi ajută de multe ori. Grupul The Ponemon Institute scoate la iveală această lacună într-un studiu unde jumătate dintre profesioniștii IT recunosc că soluțiile curente de securitate nu produc suficiente date pentru combaterea amenințărilor sofisticate din ziua de azi.
Nouă din zece breșe sunt rezultatul erorii umane, mai spune un raport Tessian publicat anul acesta. Jeff Hancock, profesor în comunicare la Stanford, oferă și o ipoteză pentru riscurile generate de angajații la distanță, spunând că ei sunt tentați mai degrabă să își ascundă erorile decât să le recunoască, de frică să nu fie judecați prea aspru de management. Un click dat în grabă pe un link fals primit în numele unei companii de curierat poate rămâne o greșeală pe care s-o ținem ascunsă, fără să mai informăm echipa IT, își spun mulți. Hancock sugerează însă că o cultură bazată pe încredere și comunicare poate reduce considerabil riscul unei breșe din eroare umană. Errare humanum est, perseverare diabolicum.
Citiți continuarea pe www.businessmagazin.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu