Deși cele mai puternice bănci centrale ale lumii sunt mai generoase ca niciodată cu băncile, punându-le la dispoziție fonduri aproape gratuite și nelimitate pentru a finanța revenirea economiilor, banii nu ajung cu totul unde trebuie. În zona euro, doar băncile italiene și franceze se remarcă prin creditarea solidă a companiilor, iar în SUA banii ajung mai degrabă la giganții din business decât la firmele mici care duc greul crizei.În Europa, politica monetară înseamnă a da băncilor bani gratis, scrie The Wall Street Journal. Cu yieldurile obligațiunilor la cele mai reduse niveluri din istorie și cu lichiditatea curgând în valuri pe piețe, băncile centrale din întreaga lume caută noi modalități de a stimula economiile.
În zona euro, BCE indică o nouă direcție: cu un joc de dobânzi, instituția le permite băncilor să facă mai mulți bani pentru că o instituție de credit profitabilă tinde să acorde împrumuturi în cantități mai mari. Investitorii nu ar trebui să fie surprinși dacă rezultatele nu se ridică la nivelul așteptărilor, notează WSJ. Multe depind și de cât durează anemia economică. Deocamdată, cele mai recente cifre ale BCE, pentru luna octombrie, arată date slabe despre împrumuturile nete acordate de bănci firmelor, dar și că fluxurile către depozite sunt puternice, notează ING, care a remarcat că creditarea către gospodării s-a ținut bine anul acesta, iar cea către afaceri a fluctuat semnificativ.
Astfel, creditarea netă către firme a fost în jur de zero sau chiar negativă în lunile de vară și toamnă în majoritatea statelor din zona euro. Se remarcă însă Franța și în special Italia. În Franța, creditarea netă de la bănci pentru firme a fost deosebit de puternică și a rămas așa mai mult timp decât oriunde, ajungând sub zero abia în septembrie, pentru a-și reveni ușor în octombrie. În Italia, firmele au continuat să se împrumute masiv de la bănci și doar în ultimele luni a putut fi observată o decelerare ușoară. Cât despre acumularea de depozite, acestea provin din banii dați de băncile centrale naționale instuțiilor de credit contra obligațiuni guvernamentale - programele de quantitative easing lansate de BCE.
În ultima ședință de politică monetară, BCE a lărgit Programul de Achiziții de Urgență pe timp de Pandemie (PEPP) cu 500 de miliarde de euro și a adăugat noi runde de finanțare pentru bănci, amintește WSJ. Președinta BCE Christine Lagarde, care încearcă să pregătească economiile pentru o posibilă nouă recesiune, a avertizat că condițiile financiare s-au înrăutățit odată cu noul val al pandemiei de COVID-19.“Nu ține atât de dobânzi, cât de condițiile oferite celor ce se împrumută“, a spus ea. Cumpărarea de datorii guvernamentale în cantități nelimitate nu aduce îmbunătățiri reale în acest sens, ci îngustează diferența dintre costurile de finanțare ale diferitelor state.
Finanțarea prin împrumuturi rămâne în seama băncilor, principala sursă de credit pentru companiile europene. În pofida scopului declarat, facilitățile de creditare pe termen lung ale BCE nu funcționează dând băncilor lichiditate, ci ajutându-le să facă bani. Băncile nu au nevoie de creditare pe termen lung de la banca centrală. Cât timp pot prezenta garanții adecvate pentru operațiunile monetare săptămânale, ele pot întotdeauna să obțină cash. Motivul pentru care băncile accesează aceste facilități este să ocolească normele care penalizează împrumuturile pe termen scurt. De când a izbucnit pandemia, există încă un motiv: BCE a menținut dobânda minimă pentru aceste credite la -1%, sub nivelul pieței, dar a ținut dobânda pe termen scurt la -0,5%. Astfel, băncile pot obține profit doar împrumutându-se și depozitând banii. Săptămâna trecută, aceste condiții favorabile au fost extinse până în iunie 2022. În teorie, băncile cu profitabilitate ridicată, și cu rezerve sănătoase, tind să dea mai mult cu împrumut companiilor și familiilor.
În SUA, cea mai mare economie a lumii, de generozitatea băncii centrale și de apetitul piețelor pentru obligațiuni nu beneficiază decât companiile mari, scrie Financial Times. Pentru firmele mici, cu activitatea paralizată de restricțiile impuse pentru a încetini pandemia, piața creditului este ca și înghețată.
Nu același lucru se poate spune despre companiile mari. Un exemplu este American Airlines, care a reușit să strângă în această vară 2,5 miliarde de dolari vânzând obligațiuni, deși în acea perioadă ardea 58 de milioane de dolari pe zi. Iar American Airlines este una dintre companiile aeriene cel mai dur lovite de criză. Compania a putut emite obligațiuni în mare parte mulțumită stimulului extraordinar dezlanțuit în primăvară de Rezerva Federală.
Rezolvarea problemei accesului inegal la finațare va fi una din misiunile cele mai presante ale noii administrații americane. Dacă nu reușește înseamnă că pademia va lăsa răni adânci în economie a căror vindecare va dura mulți ani.
„Acesta este calcâiul lui Ahile al revenirii“, spune Gregory Peters, manager de fonduri la PGIM Fixed Income. „Firmele mici și mijlocii care nu au acces la piețele de capital se chinuie grozav de mult. Duc o luptă de supraviețurire și cu cât chinurile durează mai mult, cu atât mai rău se simt. Sunt pur și simplu lăsate în urmă. Inegalitatea este prezentă în toate aspectele vieții în aceste vremuri.“
În SUA, obligațiunile sunt o sursă importantă de finanțare pentru afaceri, iar piața este alimentată chiar de Fed. Pe lângă faptul că achiziționează titluri de trezorerie de mii de miliarde de dolari, banca centrală cumpără de anul acesta, pentru prima dată, și datorii ale companiilor. Inițiativa, deși modestă ca amploare, semnalizează că Fed poate deveni creditor pentru oricare companie suficient de mare pentru a fi atractivă pentru cumpărătorii de obligațiuni. Rezultatul este că yieldurile corporate au scăzut înapoi la nivelurile de dinainte de pandemie, deși condițiile de afaceri nu sunt tocmai optimiste, și au permis apariția unei febre a împrumuturilor. Companiile americane au vândut obligațiuni de 2.400 de miliarde de dolari anul acesta, stabilind noi recorduri, potrivit datelor Dealogic. Însă cele mai multe dintre companiile americane sunt prea mici chiar și pentru a se gândi să acceseze piața obligațiunilor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu