Noul pachet de politici al Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea avea un efect redus asupra economiei afectate de pandemia de coronavirus, potrivit previziunilor unor economiști de la Reuters.În ciuda deciziei BCE de a suplimenta achizițiile sale de urgență, în contextul pandemiei, cu 500 mld. de euro până la 1.850 mld. de euro și de a prelungi programul timp de nouă luni, perspectivele economice rămân sumbre.
Sondajul Reuters realizat de peste 80 de economiști a estimat că economia zonei euro a scăzut cu 2,5% în trimestrul trecut, după ce a crescut cu 12,5% în al treilea trimestru din 2020 și era de așteptat să crească cu 0,6% în trimestrul IV din 2020.
Peste 70% dintre economiști, adică 28 din 39 care au răspuns la o întrebare suplimentară, au declarat că ultimele acțiuni politice ale BCE ar avea un impact redus asupra economiei zonei euro. Ceilalți au spus că acestea vor oferi un impuls semnificativ.
„Ratele dobânzii sunt deja foarte scăzute, iar politica este extrem de slabă, așa că, deocamdată, politica monetară nu poate afecta investițiile sau cererea consumatorilor. Astfel, nu credem că BCE poate influența puternic economia în acest moment“, a declarat Christoph Weil, economist senior la Commerzbank.
El a mai adăugat că se așteaptă la câteva luni amare. Blocajele vor duce la un declin al economiei și este așteptată o scădere a PIB-ului în ultimul trimestru al anului 2020 și în primul trimestru al acestui an, deci, din punct de vedere tehnic, o recesiune, a mai explicat Christoph Weil.
Dintre participanții la sondajul din 11-15 ianuarie, peste 25% se așteptau ca zona euro - unde creșterea economiei a scăzut la un nivel minim istoric în prima jumătate a anului 2020 - să fi intrat din nou într-o recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de contracție.
Pe o bază anualizată, respondenții se așteptau ca economia să fi scăzut cu 7,3% în 2020, aproximativ, în conformitate cu ultimul sondaj, dar pentru 2021, mediana a fost ajustată la 4,5% de la 5,0% luna trecută. Pentru 2022, prognoza de creștere a fost actualizată la 3,9% de la 3,5%.
„Începutul anului continuă să aducă vești proaste pentru Europa, deoarece situația sănătății se deteriorează. Întrucât blocajele sunt deja extinse în mai multe țări, riscurile pe termen scurt pentru perspectivele economice sunt în mod clar reduse, mai ales că lansarea vaccinării este încă lentă. Noile variante și mai transmisibile ale virusului înseamnă că o deteriorare ulterioară ar putea avea loc foarte repede“, a declarat Angel Talavera, șeful economiei europene la Oxford Economics.
Peste 70% dintre respondenții la sondaj, adică 30 din 42, care au răspuns la o întrebare suplimentară separată, au declarat că economia va reveni la nivelurile dinaintea crizei în doi ani. Ceilalți au spus că va dura mai mult de doi ani.
Există așteptări ca cele mai mari două economii din zona euro să crească mult mai lent în 2021 comparativ cu așteptările din octombrie. Se estimează că Germania va crește cu 3,7%, de la estimarea inițială de 4,6%, iar perspectivele pentru Franța au fost reduse la un avans de 5,9%, de la 6,9% anterior.
Inflația zonei euro, care a rămas pe teritoriul negativ timp de cinci luni consecutive anul trecut, era de așteptat să rămână sub obiectivul BCE de puțin sub 2%, în medie cu 0,9% în 2021 și 1,3% în 2022.
O slabă majoritate, peste 52% dintre economiști, sau 21 din 40, au declarat că este probabilă o creștere semnificativă a inflației, 17 au spus că va rămâne cam la fel ca 2020 și doi au spus că deflația este mai probabilă.
„Dacă istoria este un ghid bun, orice așteptări prea mari de inflație pot fi spulberate. Dar avem o politică fiscală foarte susținătoare și o serie de factori structurali care ar putea susține o inflație mai mare“, a declarat Florian Hense, senior economist european la Berenberg.
0 comments :
Trimiteți un comentariu