Nouriel Roubini, economistul care a prezis prăbușirea pieței imobiliare și criza economică din 2008, a scris în Financial Times argumente prin care încearcă să demonteze bitcoin și să sublinieze că este o bulă care se va sparge.„Cei care susțin că bitcoin este noul aur digital alimentează o nouă bulă atât pe bitcoin, cât și pe alte criptomonede. Ultima bulă a fost în 2017-2018 când bitcoin a crescut de la 1.000 de dolari la 20.000 de dolari, iar mai apoi a scăzut spre 3.000 de dolari până la finalul lui 2018”, notează Roubini, care este profesor de economie la Stern School of Business, NYU.
El continuă prin a argumenta că valoarea fundamentală a bitcoin este zero și ar putea fi chiar negativă.
„Din moment ce valoarea fundamentală a bitcoin este zero și ar fi chiar negativă dacă s-ar aplica o taxă de poluare în condițiile în care producția de bitcoin consumă cantități imense de energie și poluează masiv, eu estimez că actuala bulă se va sparge eventual”.
Roubini consideră că denumirea de „monede” nu este potrivită pentru criptomonede, întrucât nu există niciun bun sau serviciu al cărui preț să fie exprimat doar în bitcoin sau altă criptomonedă.
„Nici nu sunt o metodă de plată scalabilă: cu bitcoin poți face cinci tranzacții pe secundă, în timp ce rețeaua Visa face 24.000 de tranzacții pe secundă. Bitcoinii abia sunt utilizați de companii importante ca mijloc de plată pentru bunuri și servicii, deși Tesla a oferit un exemplu proeminent recent”.
În opinia lui, criptomonedele nu pot oferi stabilitate ca mijloc de stocare a valorii.
„Există până și conferințe pe teme din piața criptomonedelor care refuză să accepte plata de înscriere în criptomonede. Mișcările volatile de prețuri pot elimina întreaga marjă de profit a unui comerciant în doar câteva ore. Nici măcar nu sunt denominate într-un mod consistent care să le permită utilizatorilor să compare prețurile bunurilor. Această situație în care există multe monede digitale diferite reprezintă efectiv o întoarcere la barter. Până și Familia Flinstones avea un sistem monetar mai sofisticat bazat pe un indice de referință: scoici”.
Roubini subliniază ideea că este greșită chiar și catalogarea criptomonedelor drept „active”.
„Majoritatea activelor au un flux de venit (acțiuni, obligațiuni, piața de birouri și spații comerciale) sau o utilizare (piața rezidențială), ori o utilitate (banii fiat furnizează lichiditate care poate fi utilizată pentru plăți). Aurul nu are venituri dar are o utilizare industrială. De asemenea, are utilitate ca mijloc de stocare și oferă protecție în fața inflației, a devalorizării monedelor și a riscului de coadă”
Economistul repetă ideea conform căreia criptomonedele nu aduc venituri, nu au o utilitate, nu inovează plățile sau alte servicii.
„Nu este nici măcar vorba de anonimat pentru că tehnologia blockchain îți permite să urmărești plățile cu ușurință. Este doar o joacă cu o bulă formată în jurul unui activ speculativ, mai rău decât nebunia lalelelor întrucât florile au avut și încă au o utilitate. (...) Și, mai rău, anumite criptomonede cunoscute drept <
Nouriel Roubini susține că nici așa-numitele stablecoins nu sunt mai bune, în contextul în care autoritățile din New York au lansat deja o investigație complexă asupra theter, urmărind dacă este utilizată pentru a manipula prețul bitcoin.
„Vitalik Buterin, co-fondator al criptomonedei ethereum, a explicat că nicio criptomonedă nu poate fi în același timp și scalabilă și sigură și descentralizată. Sisteme financiare tradiționale sunt scalabile și sigure: în cazul în care cardul tău sau contul tău sunt furate, îți poți recupera banii. Însă acestea sunt centralizate pentru că participanții și activele sunt verificate de anumite instituții. În acest moment, criptomonedele nu sunt nici scalabile nici sigure. Dacă îți pierzi cheia privată sau îți este furată, activele au dispărut pentru totdeauna”.
Economistul spune că nici în cazul bitcoin nu există o descentralizare clară.
„Există un oligopol în minarea de bitcoin. Majoritatea nu se supun regulilor din vest și sunt situate în locuri precum China, Rusia și Belarus, ceea ce generează un coșmar în privința securității. Circa 99% din tranzacțiile cu bitcoin se realizează prin platforme de exchange centralizate, care nu sunt total ferite de atacuri cibernetice. Mai mult, primii programatori rămân cu un control foarte mare asupra proiectelor pe care le construiesc. De multe ori ei acționează ca polițist, procuror și judecător și ajung chiar să întoarcă niște tranzacții care ar trebui să fie imuabile”.
În opinia lui Roubini, toate acestea subminează ideea că piața criptomonedelor va aduce un sistem financiar descentralizat, va furniza servicii bancare către cei la care băncile nu au ajuns, sau că îi va îmbogăți pe cei săraci.
„Lumea noastră este lovită de crize financiare, riscuri geopolitice și o politică monetară foarte relaxată. Există o goană din ce în ce mai mare după active sigure care să protejeze investitorii în fața inflației și a deprecierilor, iar aurul, obligațiunile, bunurile, imobiliarele și chiar acțiunile sunt candidați rezonabili. Un activ volatil și riscant ca bitcoin nu își are locul în portofoliul investitorilor instituționali serioși. (...) Elon Musk cu Tesla și Michael Saylor de la MicroStrategy ar putea paria masiv pe bitcoin, dar asta nu înseamnă că trebuie să o faci și tu”.
0 comments :
Trimiteți un comentariu