Europa a pierdut cursa relansării economice în fața SUA și a Chinei: Aceasta înseamnă influență mai mică pe scena mondială și dependență mai mare de cele două superputeri

Ajutată de un tratament de vi­ta­mi­nizare de 1.900 de mi­liarde de dolari, economia SUA sprintează spre ieșirea din criză cu o viteză com­parabilă cu cea a campionului mondial China, în timp ce Uniunea Europeană încă se chinuie să-și găsească ritmul și energia.

Viteza cu care se derulează campaniile de vaccinare și mărimea disproporționată a pachetelor de stimulare economică lărgesc decalajul dintre SUA și Europa în ceea ce privește creșterea economică și recuperarea pierderilor suferite din cauza pandemiei de COVID-19. Aceasta înseamnă, spre exem­plu, că Banca Centrală Europeană va rămâ­ne, la fel ca în criza anterioară, captivă în poli­ti­ca monetară a Rezervei Federale americane.

Prognozele economice în actuala criză au fost nesigure încă de la început, însă acum prinde contur o tendință, surprinsă bine de Deutsche Bank. Cea mai mare bancă ger­ma­nă a redus proiecția de creștere econo­mică pen­tru zona euro în 2021 cu un punct pro­centual, la 4,6%, argumentându-și calculele prin efectele restricțiilor impuse pentru a opri pandemia. În schimb, Deutsche a urcat estimarea de creștere pentru SUA de la 4% în noiembrie la 6,6%. UBS a îmbunătățit proiecția pentru China pentru anul acesta la 9%. Prognoza OCDE pentru China este de 7,8%. Economia chineză, a doua ca mărime din lume, va fi ajutată de însănătoșirea rapidă a economiei americane și de pofta sănătoasă a acesteia pentru exporturi chineze.

De la începutul crizei pandemia a provocat cicatrici economice mai adânci Europei decât Americii. Iar acum, răspun­su­rile la criză sunt diferite, ceea ce înseamnă că cele două economii se vor îndepărta și mai mult, scrie Financial Times. „Deficitul de producție“ al UE, adică diferența dintre ce produce economia și potențialul total la început de an, este dublu față de echivalentul american, ceea ce înseamnă că economia creează mai puține locuri de muncă și nu reușește să creeze decât o cerere slabă și inflație scăzută.

Un rezultat este că „SUA va reintra pe traiectoria de creștere de dinainte de criză anul viitor, iar dacă privești la Europa, rea­lizezi că aceasta nu va avea nicio șansă reală timp de câțiva ani“, spune Erik Nielsen, econo­mist-șef la UniCredit. După ce guver­nul SUA a aprobat un pachet de cheltuieli de 1.900 de miliarde de dolari săptămâna tre­cută, Nielsen a calculat că economia ame­ricană va beneficia de un stimul fiscal sub for­mă de cash echivalent cu 11-12% din PIB anul acesta, de trei ori mai mare decât defi­citul de producție estimat. Spre comparație, noile măsuri bugetare avute în vedere de cele 19 state din zona euro, combinate cu chel­tu­ielile suplimentare ale schemelor de protecție so­cială existente, veniturile din taxe pierdute și plățile din fondul de reconstrucție al UE de 750 de miliarde de euro reprezintă până la 6% din PIB și 70% din deficitul de producție. JPMorgan Chase estimează că „impulsul fiscal“ - impulsul dat economiei de cheltuielile guvernamentale minus efectul de rezistență creat de expirarea scutirilor fiscale și a măsurilor de stimulare - va contribui cu 1,8% la PIB-ul SUA anul acesta. În cazul zo­nei euro, contribuția va fi negativă, de -0,1%. Iar fondul de reconstrucție european încă nu este funcțional. Plățile vor ajunge anul acesta probabil la 1% din PIB. Va ajuta însă faptul că UE renunță la disciplina bugetară privind deficitul și datoria și în 2021. Pe frontul sănătății, președinele american Joe Biden a spus că fiecare adult din SUA va fi eligibil pentru un vaccin de imunizare contra COVID-19 până pe 1 mai.  În schimb, UE se chinuie să-și atingă ținta de a vaccina 70% din adulți până în septembrie. Unele state americane mari, cum ar fi Florida și Texas, au ridicat cea mai mare parte din restricții, în timp ce în UE multe țări înăspresc măsurile de lockdown. Oficialilor de la BCE nu le este clar ce efecte vor avea stimulentele fiscale din SUA asupra economiilor europene, scrie Reuters. Unii cred că plățile directe către gospodăriile americane vor împinge în sus așteptările privind inflația și yieldurile obligațiunilor americane, ceea ce va duce în sus și costurile de finanțare din zona euro.

Aceasta înseamnă mărirea decalajului dintre SUA și Europa și că BCE va trebui să apese pe pedala de accelerație cu politicile sale monetare. Oficiali mai conservatori spun că veniturile disponibile mai mari ale familiilor americane vor însemna importuri mai mari din Europa. Cei mai mulți analiștii se așteaptă ca economia SUA să ajungă la mărimea de dinainte de criză pe la mijlocul anului viitor, cu un an mai devreme decât zona euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru