În 2019, când cea mai mare teamă era doar o încetinire sincronizată a economiilor lumii, Franța și Olanda au ajuns în pragul unei crize diplomatice după ce guvernul olandez și-a majorat pe ascuns participația la compania aeriană Air France-KLM pentru a o egala pe cea deținută de Paris și pentru a-și proteja interesele. Acum, în plină criză economică, când industria aeriană este la pământ, guvernul francez a făcut o mutare care-i permite să-și dubleze participația la transportatorul aerian în schimbul salvării companiei.Pandemia ajută astfel statul francez să-și întărească controlul în companii cu operațiuni în sectoarele strategice ale economiei, o politică îndelung criticată ca fiind o formă de intervenționism care limitează piața liberă. Însă strategii asemănătoare sunt îmbrățișate, într-un fel sau altul, de diferite state europene și de obicei sunt însoțite de controverse.
În Europa de Est, în Ungaria guvernul tinde să-și țină aproape activele corporate strategice prin intermediul oamenilor de afaceri apropiați partidului de guvernământ, în timp ce în Polonia statul creează campioni naționali uriași.
De bailoutul acordat de statul francez companiei Air France-KLM va beneficia doar subsidiara franceză, iar în schimbul intervenției guvernul de la Paris și-ar putea majora pachetul de acțiuni de la 14% la 30%. Franța poate deveni astfel principalul acționar al transportatorului aerian franco-olandez. Olanda nu va participa la majorarea de capital. În Franța, de activele corporate ale statului se ocupă Agence des participations de l’état (APE), Agenția Participațiilor Statului. Din datele instituției reiese că activele sale sunt concentrate, în funcție de valoare, în special în sectorul energetic.
Acolo, APE deține 84% din gigantul EDF, unul din liderii mondiali ai energiei nucleare. Participația valorează peste 29,6 miliarde de euro, cel mai mare nivel din portofoliul agenției. De asemenea, statul are aproape 24% din acțiunile companiei de energie Engie.
Alt sector bine reprezentat este cel aerospațial, unde APE deține 11% din Airbus, pachetul de acțiuni valorând 8,6 miliarde de euro, 25,7% din Thales (4,8 miliarde euro) și 11,2% din Safran (5,7 miliarde euro). Sectorul aerian este reprezentat de Air France-KLM și de ADP, operator aeroportuar la care statul francez are peste 50% din acțiuni (5,2 miliarde euro).
Alte prezențe notabile în portofoliul APE sunt Orange (13%, în valoare de 3,7 miliarde euro), operator telecom, Renault (15%, 1,7 miliarde euro), cel mai mare constructor auto francez, FDJ (22%), companie de loterie, și Eramet (25,5%), cu operațiuni în sectorul minier. Valorile sunt calculate la 1 aprilie.
Statul francez deține și indirect, prin intermediul Băncii Publice de Investiții, participații la companii. Participațiile la companiile de stat sunt populare din diferite motive. Cel mai des citat este siguranța națională, scrie Financial Times.
Altele sunt protejarea față de concurența străină, protejarea și crearea de locuri de muncă, dezvoltarea regională sau profesională, acumularea de know-how și furnizarea de servicii în situații de monopol natural. De asemenea, companiile de stat sau la care statul deține participații senmificative, în general de peste 20%, pot folosi guvernelor ca sursă de finanțare, patronaj și mijloc de influență politică.
În Germania, cu politicul se împletește strâns participația de 13% deținută de landul Saxonia Inferioară la Volkswagen, cel mai mare constructor auto european și principalul angajator de acolo. O mulțime de lideri politici germani au trecut prin board-ul VW. Guvernul de la Berlin a asigurat, la începutul actualei crize, că nu se va feri să preia companii pentru a le salva de la faliment și proteja astfel servicii vitale și locuri de muncă.
Deocamdată n-a fost nevoit să salveze decât transportatorul aerian Lufthansa. Din criza anterioară are ca moștenire 16% din Commerzbank, una dintre cele mai mari bănci germane. Guvernul deține și 12% din Airbus, 23% din Hapag Lloyd, companie de transport de mărfuri internațional, peste 30% din Deutsche Telekom, 25% din Deutsche Post și 100% din Hypo Real Estate, de asemenea o moștenire a crizei financiare. În anii trecuți s-a pus chiar problema naționalizării parțiale a Deutsche Bank, colos bancar care a contemplat colapsul din cauza multiplelor scandaluri pe care le-a provocat.
În Italia, guvernul a salvat din nou operatorul aerian fanion Alitalia, stârnind o febră a naționalizărilor. În Europa de est, în Ungaria și Polonia companiile de stat au un statut special, fiind promovate ca gardieni ai sectoarelor stategice sau protectori ai bunăstării populației.
În ultimul deceniu, guvernul maghiar a cumpărat companii de energie privatizate inițial după căderea regimului comunist și le-a organizat în MVM Group, care a devenit una dintre cele mai mari companii din țară, cu 15.000 de angajați și responsabilă pentru producția a 70% din energie.
De asemenea, în 2019 au fost lipite mai multe bănci mici pentru a crea TakarÈkbank, a treia bancă în funcție de mărime de pe piața locală. Cu aceasta vor fuziona MKB Bank și Budapest Bank, cumpărate de stat în 2014 și 2015. Entitatea astfel creată ar putea deveni cea mai mare bancă, un concurent direct al liderului OTP, la care prezența statului în acționariat nu depășește 1%.
În 2019, guvernul de la Budapesta a transferat participații de 10% deținute la MOL, gigant de gaze naturale și de rafinare, și la Richter Gedeon, lider în industria farma, către o fundație educațională pentru a permite acesteia să înlocuiască finanțarea de la stat cu cea din dividende.
În prezent, guvernul mai are doar 5% din MOL și 5% din Richter. În Ungaria există aproape 600 de companii de stat, dar strategia căreia guvernul pare să-i dea prioritate este mai degrabă de a încuraja oameni de afaceri apropiați partidului de guvernământ să preia controlul în diferite sectoare economice decât ca statul să se implice direct în acționariatul companiilor.
În Polonia, însă, statul creează campioni economici. Spre exemplu, PKN Orlen, cea mai mare companie și liderul în sectorul de rafinare, la care guvernul deține peste 27% din acțiuni, preia monopolul gazelor PGNiG și fuzionează cu concurentul mai mic Grupa Lotos, deținut de stat. De asemenea, statul deține aproape 30% din cea mai mare bancă, PKO Bank Polski, aproape 60% din cel mai mare producător de energie, PKO Bank Polski, și 31% din gigantul minier KGHM. Guvernul este, de asemenea, cel mai mare acționar la Tauron și Enea, alți producători de energie. Varșovia își folosește campionii naționali pentru proiecte considerate strategice precum construirea primei centrale nucleare a țării și dezvoltarea unui brand auto național.
0 comments :
Trimiteți un comentariu