COVID-19: virusul va lăsa urme adânci asupra economiei mondiale chiar și după recuperarea acesteia

Exact cum unii pacienți care se recuperează de pe urma COVID-19 se luptă cu simptome pe termen lung, devine clar că același lucru se va întâmpla și cu economia mondială după redresare, scrie Bloomberg.

Deși stimulentele de 26.000 mld. $ și sosirea vaccinurilor au alimentat o recu­perare mai rapidă decât antici­pa­seră mulți, impactul resimțit la nivelul educ­ației, joburilor, nivelului dato­riilor și inegalității va fi unul de du­ra­tă, în special în țările cele mai sărace.

Costurile vor fi inegale. Un studiu Oxford Economics arată că Filipine, Peru, Columbia și Spania sunt cele mai vulnerabile la efecte pe termen lung.

În schimb, Australia, Japonia, Nor­vegia, Germania și Elveția sunt vă­zute ca fiind cel mai bine poziț­ionate.

Nu toate țările vor fi afectate la fel. FMI vede economiile avansate mai puțin afectate de virus în acest an și pe mai departe, în timp ce țările cu venituri scăzute și piețele emergente vor avea mai mult de suferit, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în criza financiară din 2009, când țările bogate au fost cel mai dur lovite.

Experții susțin că nu trebuie să existe un deceniu pierdut dacă vor fi luate măsurile corecte. O soluție ar fi promovarea politicilor care încura­jează companiile să inoveze și să investească. Băncile centrale și majoritatea guvernelor semnalează deja că-și vor menține stimulentele.

Modul în care încrederea consu­ma­torilor și cheltuielile sunt modelate de temerile persistente legate de sănă­tate și angajări ar putea ajunge să fie una dintre cele mai importante „moș­te­niri“ economice ale crizei. Istoria arată că la cinci ani după recesiuni, aș­tep­tările de creștere pe termen lung au fost în mod tipic cu 1,5% mai scăzute.

Criza a accelerat utilizarea roboților, iar deși acest lucru crește speranțele privind o redresare a creșterii productivității, milioane de locuri de muncă vor fi amenințate. Chiar și unde joburile nu vor dispărea, modelele de lucru s-au schimbat și nu se știe cât vor afecta aceste schimbări pachetele salariale.

Efecte pe termen lung vor fi evidente și la nivel de capital uman după ce pandemia a trimis elevii și studenții online timp de până la un an în unele țări. Finanțarea unei recuperări complete va fi complicată de datoriile su­plimentare de 24.000 mil. $ acu­mu­late la nivel mondial în 2020, datoria totală atingând un nou maxim de 281.000 mld. dolari, potrivit Institute of International Finance.

Chiar și fără o criză a datoriilor, oda­tă ce dobânzile vor începe să creas­că, atât guvernele, cât și companiile vor fi sub presiune, potrivit lui Mark Zan­di, economist-șef la Moody’s Analytics.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu