♦ Exporturile UE și mai ales cele ale Germaniei către China au crescut până într-atât încât au ajutat blocul comunitar și cea mai mare economie europeană să reziste mai bine recesiunii provocate de pandemia de COVID-19 ♦ Statele membre ale UE sunt alarmate de posibilitatea ca afacerile europene să fie cumpărate de companii străine cu resurse financiare nelimitate sau să fie forțate să iasă de pe piață de rivali care-și permit să vândă sub prețul pieței.În timp ce economia chineză se îndepărtează rapid de criză, lăsând cu mult în urmă o Europă pe care pandemia a făcut-o conștientă de nocivitatea dependenței de puterea asiatică, UE caută să-și întărească apărarea față de ceea ce este perceput ca amenințarea economică în creștere a Chinei. Un element esențial al noii strategii este o defensivă mai puternică împotriva companiilor de stat străine.
În urmă cu doar trei ani Germania se etala cu noul ei prieten, China, ca partener în lupta pentru protejarea comerțului liber de protecționismul lui Trump. Între timp, Trump a fost respins de electoratul american, iar la Casa Albă a venit un mai vechi aliat al europenilor, Joe Biden. UE acuză acum tendințele din ce în ce mai autoritare ale Beijingului și încălcarea promisiunilor guvernului chinez de a deschide industria și agricultura pentru companiile și comerțul europene. Însă, tot între timp, exporturile UE și mai ales cele ale Germaniei către China au crescut până într-atât încât au ajutat blocul comunitar și cea mai mare economie europeană să reziste mai bine recesiunii provocate de pandemia de COVID-19. Dar o pandemie care a pornit tot din China. Biden intenționează să efectueze o vizită la Bruxelles în iunie, iar relațiile cu Beijingul vor fi probabil pe agendă, scrie Politico.
La numai patru luni după de Beijingul și Bruxellesul au stabilit principiile unui acord de investiții istoric, un raport intern al Comisiei Europene văzut de Politico arată că UE este acum tot mai pesimistă în ceea ce privește păstrarea intereselor de afaceri separate de îngrijorările politice legate de ceea ce spune că sunt „tendințele autoritare“ ale președintelui chinez Xi Jinping. „Raportul de progres“ privind China critică Beijingul pentru „insuficientul progres“ în respectarea promisiunilor economice făcute de conducerea Partidului Comunist în special în ceea ce privește deschiderea piețelor digitale și agricole pentru comercianții europeni, supraproducția de oțel și subvenționarea producției industriale.
Un proiect al CE de reglementare a achizițiilor de companii europene de către străini a văzut și Bloomberg, care a remarcat acolo reguli noi ce permit impunerea de amenzi și blocarea preluărilor. China nu este menționată anume în propunere, însă mutarea făcută de Bruxelles vine după ce afaceri europene s-au plâns că firmele chineze primesc de la stat sprijin cu care ele nu pot concura. Noile reguli au ca scop protejarea companiilor strategice de preluări de către cumpărători din afara Europei. Tot Bloomberg a remarcat și că în contextul celei mai adânci recesiuni din ultimul secol, Europa dă tot mai multe semne că îmbrățișează protecționismul. Guvernele din UE dezbat „repatrierea“ lanțurilor de aprovizionare după ce pandemia a expus vulnerabilitatea regiunii la întreruperi. Berlinul și Parisul fac presiuni pentru crearea unor „campioni europeni“ suficient de puternici pentru a putea concura cu jucătorii de top din China și SUA. Statele membre ale UE sunt alarmate de posibilitatea ca afacerile europene să fie cumpărate de companii străine cu resurse financiare nelimitate sau să fie forțate să iasă de pe piață de rivali care-și permit să vândă sub prețul pieței. Noile reguli, ce urmează să fie prezentate săptămâna viitoare, ar funcționa în paralel cu un mecanism de supraveghere a investițiilor străine directe pe care guvernele europene l-au pus la punct în ultimii ani pentru a proteja industriile considerate strategice.
O supraveghere crescută poate fi impusă chiar și în cazul unei participații minoritare de peste 10%. Germania a blocat o achiziție chineză pentru prima dată în 2018, interzicând preluarea producătorului de mașini-unelte Leifeld Metal Spinning. Anul trecut, guvernul cancelarului Angela Merkel a acceptat să cumpere un pachet de 23% din acțiunile CureVac, un jucător important în cursa pentru scoaterea pe piață a unui vaccin de imunizare contra COVID și despre care se zvonea că este ținta unei preluări de către o companie americană. Mai recent, Franța a blocat cumpărarea retailerului Carrefour de către grupul canadian Alimentation Couche-Tard, justificându-și decizia prin protejarea siguranței alimentare și a lanțurilor de aprovizionare în vremuri de pandemie. De asemenea, Parisul a respins cumpărarea de către Teledyne Technologies din SUA a Photonis, producător de echipamente optice pentru armată. În ultimele săptămâni, Italia s-a aliat cu Franța pentru a proteja producătorul de camioane și autobuze Iveco, ținta unei preluări de către China FAW Group din China. Premierul italian Mario Draghi a împiedicat o încercare a Shenzhen Invenland Holdings de a cumpăra o mică firmă de semiconductori, LPE.
Pe de altă parte, fără China nu se poate. De la izbucnirea pandemiei, China a devenit principalul partener de comerț cu bunuri al UE, fiind sursa a aproape un sfert din mărfurile importate de bloc anul trecut. Circa 10% din bunurile exportate de UE s-au dus în China. Comerțul bilateral a crescut cu aproape 70% în ultimul deceniu. Mai mult de 40% din importurile Chinei din Uniune în perioada de 12 luni încheiată în februarie au fost fabricate în Germania. Exporturile germane către China au crescut cu 26% în februarie, în ritm anualizat.
„Însă, în pofida acestei povești de succes, nu doar în Germania, ci în întreaga Europă, a venit vremea să considerăm China un concurent, dar și un partener, să ne confruntăm cu el când ideile noastre sunt contrare, cum ar fi cele despre drepturile omului“, spune Wolfgang Niedermark, membru executiv în boardul BDI, o puternică asociație de lobby a producătorilor industriali germani.
0 comments :
Trimiteți un comentariu