Pentru economia românească, noul statut al Marii Britanii (UK) – acum un stat terț în relație cu statele membre UE – se reflectă și va continua să aibă implicații în special în gradul de interes și rentabilitate al investițiilor, spun analiștii companiei de audit și consultanță Mazars într-un material care analizează impactul Brexit-ului asupra economiei românești și regulile care trebuie urmate în acest context, atât ca manager de business, cât și ca cetățean.“Acum, fluxurile de bunuri și servicii, mobilitatea persoanelor, dar și fluxurile de capital trebuie privite printr-o nouă optică – fapte care s-au intercalat și cu restricțiile generate de pandemia de COVID-19. Vorbim, în cele din urmă, despre o schimbare majoră, în condițiile în care societățile din UK nu mai sunt considerate ca fiind participante la piața unică a UE și beneficiare a liberei circulații a persoanelor, mărfurilor și serviciilor”, explică analiștii Mazars.
La finalul anului 2020, Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie (UK) au semnat Acordul comercial și de cooperare, un document care a trasat noua modalitate de colaborare între societățile și cetățenii celor două teritorii.
Astfel, UK și UE și-au asumat obligația de a garanta faptul că furnizorii de servicii sau investitorii resortisanți ai ambelor jurisdicții semnatare, inclusiv cei din România, vor fi tratați la fel de favorabil ca cei locali, beneficiind, în același timp, de un tratament mai favorabil decât cel acordat în mod obișnuit celor din țări terțe.
Acest lucru nu înseamnă că, în contextul Brexit-ului, societățile din România nu vor fi nevoite să depună eforturi suplimentare pentru a înțelege și a respecta noile obligații de ordin administrativ, procedural sau de conformare – ce se vor materializa în costuri suplimentare pentru acestea, notează analiza realizată de Mazars.
În opinia specialiștilor Mazars, pentru jucătorii pieței locale, perioada tranziției post-Brexit a reprezentat o oportunitate de a analiza modelul de afaceri practicat până la 1 ianuarie 2021, precum și fezabilitatea ori rentabilitatea lui, privind acum către orizonturi de timp viitoare. Astfel că, în continuare, societățile vor reevalua dacă structurile de investiții vor mai putea funcționa ca în trecut sau dacă sunt necesare îmbunătățiri, luând în considerare totodată și limitările resimțite în contextul pandemiei.
Una dintre cele mai mari provocări pentru mediul de afaceri românesc este, cu siguranță, urmărirea aproape în timp real a modificărilor legislative pe care le-a adus Brexit-ul, inclusiv din perspectiva fiscală.
După 1 ianuarie 2021, o serie de implicații și modificări fiscale au survenit în ceea ce privește relațiile și tranzacțiile cu UK-ul, dintre care, printre cele mai semnificative se referă la impozitele indirecte. Astfel, la nivelul UK-ului nu mai sunt aplicabile prevederile comune ale regimului din sfera TVA, accizelor sau formalităților vamale – UK-ul având în acest moment statutul unui stat terț în relația cu statele membre ale Uniunii. În domeniul impozitelor indirecte, există implicații importante pentru livrările de bunuri și servicii, întrucât coordonatele relevante din prisma taxei pe valoarea adăugată (TVA), a taxelor vamale și a accizelor s-au schimbat – astfel că, spre exemplu, o livrare de bunuri către UK are acum natura unui export, fapt ce aduce după sine necesitatea reanalizării implicațiilor în sfera TVA.
De asemenea, apar efecte imediate, atât pentru cererile transfrontaliere de rambursare a TVA, cât și pentru livrările de bunuri și prestările de servicii către consumatori persoane neimpozabile (B2C).
„În zona impozitelor directe, printre cele mai importante schimbări sunt cele care fac referire la imposibilitatea beneficierii în continuare de scutirea pentru impozitele cu reținere la sursă aplicabile fluxurilor de dividende, dobânzi și redevențe primite din România de o societate rezidentă în Marea Britanie, în baza Directivelor UE transpuse și în legislația românească. Totodată, menționăm că și prevederile mai favorabile ale Directivelor europene cu impact asupra altor subiecte fiscale pentru impozitarea directă (e.g. regimul comun aplicabil în cazul reorganizărilor transfrontaliere între state UE) nu mai sunt, de asemenea, aplicabile. În acest context, este de la sine înțeles că deciziile investiționale între România și UK vor trebui gândite și planificate și din perspectiva impozitelor directe.”, concluzionează Andreea Ignătescu, Tax Manager, Mazars România.
Compania a lansat în cadrul grupului instrumentul gratuit
Brexit Radar
, menit să îndrume societățile în evaluarea implicațiilor Brexit-ului asupra afacerilor pe care le derulează și a obligațiilor pe care vor trebui să le îndeplinească suplimentar.
0 comments :
Trimiteți un comentariu