Carburanții s-au scumpit cu 10% de la începutul anului, după recordul din energie și gaze: trebuie să ne obișnuim cu creșteri de două cifre la energie până în 2030

Barilul de petrol se vinde acum cu peste 72 de dolari, în contextul în care la începutul anului tranzacțiile se făceau la circa 50 de dolari, iar în urmă cu un an la 27 de dolari

♦

Producția nu acoperă cererea în plină revenire, iar această tendință de scumpire accelerată este vizibilă la toate produsele energetice, fie că este vorba de energie electrică, gaz natural sau carburanți.

Datele publicate de Comisia Europeană ara­tă că litrul de mo­to­rină era la finalul lunii trecute cu circa 9% mai scump față de primele zile ale anului, creșterea de preț în cazul benzinei fiind de 12%.

Datele legate de evoluția prețului la carburanți completează astfel un peisaj marcat de scumpirea masivă a energiei electrice și a gazului natural, 2021 riscând să devină unul dintre cei mai complicați ani din acest punct de vedere.

„Pentru zona de energie elec­trică, trebuie să ne obișnim cu creșteri de 2 cifre în următoarea decadă dacă nu punem repede în funcțiune circa 5.000 MW”, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei și partener al Deloitte, care a preluat recent un mandat de patru ani în boardul Insti­tutului European pentru Tehnologie și Inovare (EIT). Nico­lescu este de anul acesta și membru în Consiliul de Supra­veghere al OMV Petrom, uni­cul producător local de petrol și gaze.

Producția proprie e o soluție

Prețul mediu spot al energiei tranzacționate pe bursa OPCOM a fost luna trecută de circa 59 de euro pe MWh, de 2,3 ori mai mare față de perioada similară a anului trecut. Mai mult, luna mai din 2021 devine cea mai scumpă lună mai din ultimii 15, după cum arată datele publicate de bursa de energie OPCOM.

„La aceste prețuri, discuția de efi­ciența energetică devine cât se poate de reală. Mai mult, pe termen lung, soluția pentru mulți consuma­tori va fi să devină producători de energie”, spu­ne Sorin Elisei, director în cadrul practicii specializate în industria de energie și resurse naturale a Deloitte România.

Pe zona de energie, doi factori princi­pali au dus la escaladarea prețurilor și anume scumpirea emi­siilor de CO2 și lipsa cronică de inves­tiții din sectorul de producție. Astfel, România a devenit dependentă de importuri pentru că prețurile cu care este achi­ziționată energia de peste graniță au ajuns să fie mai bune decât cele locale. În cazul certificatelor de emisii de CO2, prețul a trecut pragul de 55 de euro pe unitate, de la o medie în 2020 de 24 de euro.

„La 80 de euro pe unitate, uni­tățile de captare și sto­care a CO2-ului devin rentabile. Aceas­ta este direcția în care ar trebui să ne uităm, mai ales ținând cont de spe­cificul nostru de producție”, mai spune Nicolescu.

Odată cu scumpirea energiei și a creș­terii importurilor, gazul natural a ajuns și el la un nivel record de tranzaționare. Datele de pe bursa austriacă, Central European Gas Hud (CEGH), arată o scumpire spectaculoasă de la începutul anului pe partea de tranzacții spot.

Astfel, dacă pe 1 ianuarie gazul se tranzacționa cu 17 euro pe MWh, la începutul acestei luni gazul ajunsese la aproape 26 de euro pe MWh. Problema este că perioada de scumpire se suprapune peste una de creștere a importurilor, atât la energie, cât și la gaze.

Cele mai recente rapoarte publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în februarie ponderea gazului de import a ajuns aproape la 20% din consum.

Această creștere a importurilor s-a suprapus peste o scădere de 10% a producției de gaze a OMV Petrom și una de 4% în cazul Romgaz, aceștia fiind cei doi mari producători interni.

„Ca medie pe an, cred că putem ajunge la o pondere a importurilor de gaze de 30%”, crede Răzvan Nicolescu.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu