Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat vineri, într-o conferință organizată de Banca Națională a Moldovei că prima provocare căreia trebuie să-i facă față economia globală este legată de identificarea momentului oportun pentru eliminarea setului actual de măsuri de sprijin.De asemenea, el a spus că în cazul României procesul de consolidare bugetară (reducerea deficitului bugetar – n. red) rămâne deosebit de relevant pentru conduita politicii monetare.
Reducerea deficitului bugetar și a deficitului mare a contului curent depinde evoluția cursului de schimb euro-leu, evoluția inflației, nivelul costurilor de finanțare și, în final, creșterea economică.
„Revenind la evenimentul de astăzi, tema acestei prime sesiuni de lucru „Rolul băncilor centrale în susținerea economiei după pandemie” este una de actualitate în contextul în care economiile din întreaga lume s-au confruntat cu o criză fără precedent generată de pandemie.
Atât guvernele, cât și băncile centrale au fost nevoite să intervină cu promptitudine pentru a adresa impactul negativ, prin politici de sprijin complexe, care au presupus mobilizarea și coordonarea autorităților - în special a celor monetare și fiscale. Aceste acțiuni cu impact semnificativ asupra economiilor naționale au reliefat mai bine, începând cu anul trecut, necesitatea flexibilizării strategiilor, importanța capacității de adaptare la imperativele momentului.
Câteva cuvinte despre ce am făcut noi, la BNR.
Ȋn conformitate cu statutul său, BNR a luat măsuri decisive menite să atenueze contracția indusă de șocul crizei sanitare, să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu și buna funcționare a piețelor, păstrarea stabilității financiare și, pe această bază, să susțină, în corelație cu politica fiscală, revenirea economică rapidă post-pandemie.
Pachetul de măsuri adoptat de Consiliul de administrație al BNR a fost gândit în cote proporționale și eficiente și a inclus reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, îngustarea coridorului de variație a facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, efectuarea de operațiuni repo pentru furnizarea de lichidități instituțiilor de credit, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit și achiziționarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, după ce din poziția de debitor net, BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale.
În timp ce economia globală pare să se redreseze, provocările viitoare sunt iminente, una dintre cele mai importante fiind identificarea momentului oportun pentru eliminarea treptată a setului actual de măsuri de sprijin, luând în considerare nevoia de recuperare a spațiului fiscal și monetar, nivelul ridicat de incertitudine în ceea ce privește ritmul asimetric al redresării, posibilele cicatrici economice, nivelurile ridicate ale datoriei publice și private sau dimensiunea bilanțurilor băncilor centrale.
Privind în perspectivă, în cazul României, procesul de consolidare bugetară rămâne deosebit de relevant pentru conduita politicii monetare. Se așteaptă ca acesta să aibă implicații favorabile pentru stabilitatea macroeconomică - și în contextul deficitului mare al contului curent -, pentru prima de risc suveran și, implicit, pentru comportamentul cursului de schimb al leului, pentru evoluția inflației și, în cele din urmă, pentru costurile de finanțare și creșterea economică.
În timp ce provocările provocate de pandemie rămân fără precedent, criza a dovedit că politicile monetare și fiscale pot conlucra și pot oferi un răspuns eficient la șocurile adverse, reducând severitatea episoadelor de criză. Mix-ul echilibrat de politici monetare și fiscale este o abordare eficientă, o soluție pentru sprijinirea redresării economice.
Rolul băncilor centrale rămâne și în contextul actual evidențiat prin conduita politicii monetare care trebuie flexibilizată și calibrată, fără a pierde din vedere perspectiva îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră de natură să susțină redresarea activității economice.
În contextul ultimului an și al manifestării pandemiei de COVID-19, nevoia de adaptare rapidă și continuă a fost mult mai accentuată. În acest sens, anul curent ar putea fi cel care marchează schimbarea către o creștere incluzivă și sustenabilă, tranziția către o economie verde, digitalizarea și inovația fiind în centrul redresării economice. De menționat este faptul că atât la nivel european, cât și global, băncile centrale și autoritățile de supraveghere din întreaga lume cooperează pentru adresarea provocărilor pe termen lung, printre cele mai actuale teme fiind integrarea riscurilor climatice în activitățile lor, în concordanță cu mandatele lor, a spus Mugur Isărescu la conferința organizată online de Banca Națională a Moldovei.
În România, când a venit criza, BNR a redus dobânda de politică monetară în mai multe etape, de la 2,5%, la 1,25% în acest moment.
În același timp, BNR a susținut în martie și aprilie 2020, exact la începutul crizei, cursul valutar, pentru a nu crește excesiv.
De asemenea, banca centrală a intervenit contant prin operațiuni de piață pentru a furniza lichiditate băncilor prin credite bilaterale și operațiuni repo (împrumuturi contra titluri de stat). Pentru a susține piața titlurilor de stat și a reduce randamentul acestor titluri, care la începutul pandemiei, în primele săptămâni de lockdown, când urcase la peste 6%, BNR a început să cumpere titluri de stat de pe piața secundară, o operațiune-surpriză, coborând astfel randamentul spre 4%. Acest lucru a permis și Ministerului de Finanțe să se finanțeze la dobânzi mai reduse.
Guvernul a intervenit în această criză printr-un pachet de peste 60 mld. lei, rezultând un deficit bugetar de 102 mld. lei în 2020 (40 de mld. de lei era deficitul bugetar dacă nu ar fi venit criza).
Deficitul bugetar din 2020 a reprezentat 9% din PIB.
Pentru 2021, deficitul estimat este la 80 de mld. de lei, adică 7% din PIB,
România se confruntă cu un deficit bugetar prea mare, adică de la 7% trebuie redus la 3%, un deficit de cont curent de peste 5% din PIB, considerat nesustenabil pe termen mediu și lung, un deficit comercial de aproape 20 mld. euro (importurile de bunuri sunt mai mari decât exporturile) și o creștere a datoriei publice la peste 50% din PIB.
În aceste condiții, guvernul trebuie să ia măsuri de corecție, respectiv reducerea deficitului bugetar, înghețarea salariilor bugetarilor, reducerea ritmului de majorare a pensiilor publice și o restructurare a bugetului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu