Trauma provocată de COVID-19 a schimbat economia - poate pentru totdeauna

Știrea a fost publicată miercuri, 2 iunie 2021, 04:42 în categoria

Trauma provocată de COVID-19 a schimbat economia - poate pentru totdeauna Factorii de decizie la nivel politic și economic au învățat lecțiile date de criza din 2008 și de data aceasta au lăsat deoparte austeritatea, desfă­șurând în schimb un set mai larg de instrumente pentru a ajuta la repararea pagubelor produse de pandemie. Au demonstrat că știu cum să facă economia să se recu­pereze, dar pot gestiona boom-ul, se întreabă Bloomberg.

Odată ce ideile despre cum trebuie gestionată economia s-au în­ră­dăcinat, ar putea dura generații până când acestea vor putea fi în­lo­cuite. De obicei trebuie să se în­tâmple ceva grav pentru a duce politicile pe o altă direcție. Ceva de genul COVID-19.

Pandemia și criza economică au pro­dus ceea ce Jan Hatzius, eco­nomist-șef la banca americană Gold­man Sachs, a numit „cea mai uimi­toare statistică din această perioadă“.

În al doilea trimestru al anului 2020, o perioadă în care activitatea economică, măsurată de indicatorul convențional al produsului intern brut, se micșora cu cel mai rapid ritm înregistrat vreodată, venitul gospo­dăriilor din SUA de fapt a crescut.

În 2020, când pandemia a cuprins planeta și economiile din întreaga lume au intrat în lockdown, factorii de decizie politică au scurtcircuitat efectiv ciclul economic fără să se gândească de două ori.

În special în SUA, o explozie a cheltuielilor publice a scos economia din cea mai profundă criză - mai rapid decât se aștepta aproape oricine - și a împins-o la limita unui boom. Rezultatul ar putea fi o transformare la nivel tectonic a teoriei și practicii economice.

Marea recesiune care a urmat pră­bușirii din 2008 a forțat deja la o re­gândire. Însă abordarea generală - teoria preferată de când președintele Ronald Reagan și președintele Rezervei Federale Paul Volcker au condus politica economică ame­ri­ca­nă în anii 1980 - părea relativ intactă.

În mare, această abordare a făcut prioritară domo­lirea inflației și ges­tionarea ritmului de creștere eco­nomică mai degrabă prin ajustarea costului împru­muturilor private decât prin chel­tuirea banilor publici.

Pandemia a împins în lături aceste convenții în întreaga lume. În noua economie, politica fiscală a preluat întâietatea de la politica monetară.

Guvernele au îndreptat cashul direct către gospodării și întreprinderi, cu costul unor deficite bugetare record. Băncile centrale au jucat un rol secundar și de susținere - cumpărarea datoriei guvernamentale și a altor active, menținând costurile împrumuturilor scăzute și insistând că nu este momentul ca lumea să își facă griji cu privire la inflație. De asemenea, factorii de decizie au început să se uite dincolo de măsurătorile convenționale la datele care arată cum sunt distribuite veniturile și locurile de muncă și cine are nevoie cel mai mult de ajutor. În timp ce îndepărtarea de la convențional a fost mai pronunțată în cele mai bogate țări din lume, versiuni ale acestei schimbări au apărut și pe piețele emergente. Chiar și instituții precum Fondul Monetar Internațional, care aplică vechile reguli ale prudenței fiscale, au promovat beneficiile stimulului guvernamental. În SUA și, într-o măsură mai mică în alte economii dezvoltate, rezultatul a fost o recuperare mult mai rapidă decât după recesiunea din 2008. Acest succes deschide o nouă fază în lupta pentru politici. S-au învățat lecții despre cum se poate ieși dintr-o recesiune. Acum este timpul ca factorii de decizie și filozofii economiei să-ș idea seama cum să gestionăm boom-ul.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu