♦ Bursa de la București se află la maxime istorice, după un avans de 22% al indicelui BET în S1/2021.Ioan Gheorghiu, deputy manager în cadrul Amundi Asset Management, cel mai mare administrator de investiții din Europa, cu active sub gestiune de 1.500 de miliarde de euro, spune că principala temere actuală a investitorilor este că piețele sunt deja scumpe și că cea mai mare greșeală pentru ei ar fi să renunțe la activele care au adus cele mai ridicate randamente doar în baza acestei prezumpții.
„Nu credem că va fi hiperinflație, ci o inflație normală într-un regim accelerat la început, iar acest lucru vine cu o schimbare de paradigmă. Principala temere a investitorilor noștri este că piețele sunt deja scumpe. Noi încercăm să le explicăm că așa merg piețele. Uneori sunt prea ieftine, alteori sunt poate prea scumpe, dar inflația, odată cu creșterea dobânzilor în termeni reali, ceea ce nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp, este un factor pozitiv pentru dezvoltare și prețul activelor. Un portofoliu bine balansat care este orientat în proporție de 50%-60% pe acțiuni, care poate să aibă și alte active, va performa pe termen mediu și lung. Majoritatea investitorilor sunt bucuroși că au investit bine în ultimii doi-trei ani, chiar și după momentul COVID-19, dar au o temere, iar cea mai mare greșeală ar fi să renunțe la activele care le-au adus cel mai mare randament doar în baza unor prezumții că piețele sunt prea scumpe“, afirmă Ioan Gheorghiu.
„Piețele pot fi scumpe mult timp, iar acest aspect îi ajută pe investitori.”
Administratorul adaugă faptul că o potențială inflație, în condițiile în care nu va fi tranzitorie, așa cum afirmă Rezerva Federală din Statele Unite, instrumentele de venit fix vor fi afectate negativ, în special obligațiunile, iar prețul acțiunilor va crește pe termen mai lung, mai ales în cazul celor ciclice.
„Inflația se ridică ușor în mai multe piețe, atât în SUA cât și în Europa. Avem o mare dezbatere dacă este tranzitorie sau dacă este un fenomen pe un termen mai lung. Noi la Amundi credem că este a doua variantă, care poate suna prudent sau chiar descurajant pentru unii investitori pe termen scurt. Dar pe termen lung credem că inflația, împreună cu schimbarea paradigmei economice, reprezintă premisa de reașezare a prețurilor pe noi praguri la care s-ar putea să ne separăm foarte ieftin după ce traversăm o perioadă de doi-trei ani. Probabil că o potențială inflație, în condițiile în care nu va fi tranzitorie/temporară, așa cum afirmă Rezerva Federală din Statele Unite și cum poate va afirma BCE până la alegerile din Germania de la sfârșitul anului, instrumentele de venit fix vor fi afectate negativ, în special obligațiunile, iar prețul acțiunilor va crește pe termen mai lung, mai ales cele ciclice. Pentru un investitor prudent, asta nu înseamnă că ar trebui să renunțe la obligațiuni și să se orienteze acum spre acțiuni. În general pentru un investitor, perioadele de inflație pe termen scurt sunt mai greu de suportat. După ce trece ceva timp, piețele și mediul economic se ajustează, se acomodează cu noua inflație”, spune administratorul.
Ce a mai declarat Ioan Gheorghiu în cadrul emisiunii:
Despre maximul indicelui principal BET al Bursei de Valori București:
Mă bucur, român fiind, că avem o asemenea performanță. Este o performanță remarcabilă, însă avem un randament bun pe un trimestru, deci pe termen scurt. Sunt multe elemente pozitive care vin din urmă. Este și un element de bază, în fiecare an există o piață în Europa sau la nivel global care obține un randament mai bun decât celelalte. Probabil că o parte din performanță se datorează faptului că mai mult timp, de-a lungul anilor trecuți, bursa românească a subperformat din cauza unor probleme intrinseci care n-au ținut neapărat de bursă și de companii, ci mai mult de mediul politic și fiscal. Probabil că pe termen mediu și lung, România – reprezentată prin bursă și prin companiile sale de la BVB – își merită exact locul pe care îl are, în condițiile în care am fost o piață de frontieră până de curând, am trecut la statutul de piață emergentă.
Raportul risc-randament încă este relativ mare, adică oferă potențial pieței românești, însă cu un risc considerabil. Când îți asumi un risc mai mare față de alte piețe dezvoltate, produci un randament mai bun. Mă bucur și cred că va fi sustenabil prin prisma sectoarelor menționate, care sunt ciclice în esență, nu sunt prea senzitive și prociclice – cum ar fi IT-tech sau industria bunurilor de lux. Sectoarele prociclice sunt în general de tip value sau care mai au de crescut, mai ales prin prisma investitorilor tradiționali din piața românească, adică investitorii instituționali care caută dividende, stabilitate și un comportament foarte bun din punct de vedere al gestiunii afacerii și cash-ului. Nu este un fenomen atât de extraordinar, este un efect de bază care vine din spate, din România, așa că mai avem de recuperat.
Prin prisma sectoarelor care sunt reprezentate preponderent la noi la bursă, cred că evoluția este sustenabilă. În general, acțiunile nu sunt supraevaluate nici în piețele emergente. Supraevaluarea vine preponderent din piața americană și din anumite sectoare ale pieței americane. De regulă, piețele emergente nu sunt scumpe, iar piețele din Europa Centrală și de Est nu sunt scumpe deloc, mai ales dacă vin așteptări de inflație care se confirmă. Companiile care sunt listate în Europa Centrală și de Est sunt, în general, companii care vor beneficia de pe urma creșterii prețurilor pe termen mai lung, întrucât sunt capabile să le transfere către consumatori, care își permit să plătească mai mult. Acțiunile românești nu sunt scumpe, referindu-mă la segmentul principal al bursei – dimpotrivă, cred că sunt sub media zonei.
Despre metale prețioase:
Aș face o distincție majoră. Avem metalele prețioase tradiționale care au și un uz comercial și industrial, cum ar fi platina, paladiul, argintul etc. Vedem că toate acestea se comportă după dictonul foarte cunoscut la bursă – buy the rumor, sell the news (cumpără zvonul, vinde știrea – n.r.). Ele au o evoluție în creștere încă din septembrie anul trecut și noi am mai vorbit despre asta. Într-adevăr, inflația a confirmat în special în SUA printr-un efect de bază temporar, începând să scadă și metalele prețioase industriale și neindustriale. Iar acest lucru este normal. Sunt metale care s-au dublat, altele care s-au triplat și este normal să sufere și corecții. Probabil trendul de apreciere va continua, venind în principal din lipsa investițiilor în sectoarele de mining din ultimii doi ani și lipsa investițiilor pe tot lanțul de producție-fabricație-transport, iar acest lucru este valabil și în cazul petrolului. Am avut creșteri, am avut și corecții semnificative.
În schimb, aurul are un comportament atipic, având o evoluție relativ bună. și-a îndeplinit cumva funcția de activ de refugiu în timpul perioadei COVID, dar acum investitorii se îndoiesc referitor la evoluția aurului, în special pe termen scurt, pentru că atunci când dobânzile și randamentele reale cresc, aurul devine neinteresant pentru investiții, mai ales pe termen scurt. Însă pe termen lung, investitorii se gândesc la fel ca noi, că datorită lichidității uriașe din piață care se va menține, probabil că aurul se va aprecia pe un termen mai lung, adică va fi în continuare un activ care va conserva valoarea. Deci există evoluții relativ contradictorii între metalele prețioase și aur pe termen scurt. Le vedem în continuare crescând pe termen mai lung din motive care țin atât de activele de refugiu, cum este aurul, dar și de motive de cerere industrială, cum sunt celelalte metale.
Despre materiale de construcții și imobiliare:
Există o piață foarte speculativă – timber și lumber – în Statele Unite. Multă lume vorbește despre ea. Noi nu credem că este o piață reprezentativă și suntem de părere că etapa de creștere a prețurilor materialelor de construcție este tranzitorie pentru că au o componentă speculativă, dar nu au piețe publice. În afară de lemn, ar trebui să ne uităm la fier beton. Într-adevăr, au crescut și pe acest segment, dar nu foarte mult, iar creșterile sunt mai cumpătate cumva. Credem că este un puseu de creștere, nu că este sustenabil, pentru că dacă sectorul imobiliar nu reușește să transmită către vânzători creșterea prețurilor din materialele de construcție, atunci chiar avem o problemă, se gripează un sector fundamental. Aici chiar credem că este o sincopă tranzitorie. Spre deosebire de inflație, despre care spunem că fi pe termen mai lung, ce se întâmplă în domeniul imobiliar, în special pe partea de prețuri ale materialelor de construcție, este tranzitoriu, iar furnizorii celor care construiesc își vor reconsidera în jos prețurile.
Despre petrol:
Petrolul nu a avut o creștere spectaculoasă, având în vedere că anul trecut în luna mai era pe minus. Probabil că anul trecut a stat undeva la 30-40 dolari în medie, în condițiile în care cererea a fost foarte scăzută și investițiile necesare sectorului la acest preț nu s-au mai justificat, având o reducere a producției din OPECĂ. Acum este undeva la 70 de dolari, în contextul în care activitatea economică își revine peste așteptări cam peste tot în lume, dar în special în SUA, unde se face și prețul petrolului. Petrolul nu este foarte scump. În general, piața petrolului este construită pe așteptări, deci orice semn de oboseală economică se va reflecta negativ în petrol.
Pe de altă parte, având în vedere lipsa de investiții în ultimii doi ani și câteva falimente în sector, s-ar putea să vedem un puseu pe termen scurt, așa cum am avut și în 2008-2009. Putem să vedem un preț al petrolului galopând spre 100 de dolari pe termen scurt, care ar deraia cam orice șansă de revenire economică. Petrolul va rămâne ceva timp unul dintre principalii factori ce pot frâna sau genera creșterea economică. Acțiunile din energie au confirmat. Că ne place sau nu, petrolul este în continuare o parte foarte importantă din viața noastră și va rămâne așa.
Despre sectorul mașinilor electrice:
Discuția nu este despre cine face mașini electrice și cine face vehicule prin combustie internă. Este o discuție foarte clară între tradițional și nou. Practic, lupta va fi câștigată, fie că este un producător nou (Tesla, Nio etc.) sau unul tradițional (Renault, Volkswagen în Europa), de cel care stă mai bine pe partea de lanțuri de producție. Dacă metodele de producție ale noilor producători de mașini electrice sunt mai bune pe lanț, pornind de la baterie până la tot ce adaugă în mașină, dacă sunt mai eficiente decât lanțurile tradiționale ale mașinilor cu combustie internă, vor câștiga cu siguranță această luptă. În caz contrar, probabil că noii producător de mașini electrice vor fi, de fapt, vechii producători de vehicule prin combustie internă.
Despre companiile din farma, medical și medtech:
Vedem un trend uriaș de creștere pe medtech, biotech, gene, tehnologia din IT în ultimii doi ani. Credem că următorul trend va fi exact în această zonă de tehnologie medicală, nu neapărat în industria farma tradițională, iar acest lucru este confirmat și de investitorii noștri. Asumându-și riscuri mari, se duc pe un orizont de timp investițional de cinci-opt ani pentru a prinde de acum companiile care vor restructura sănătatea, felul în care suntem tratați. Vedem multe listări și IPO-uri în acest sector. Credem că segmentul tech med și tot ceea ce ține de el pe partea industrială și de robotizare va fi câștigătorul următorului deceniu.
Piața de investiții în S1/2021:
Am avut un semestru bun. Toată piața a avut intrări, atât noi cât și colegii noștri, așa că ne bucurăm foarte mult. În primele două-trei luni am avut intrări foarte puternice în fixed income pentru că exista o inerție a performanței obligațiunilor de anul trecut. Apoi, aceste randamente s-au plafonat și am avut câteva ieșiri din fixed income, așa că au fost și marcări de profit, investitorii mutându-se spre partea mai dinamică odată cu lansarea fondurilor noi, orientate pe creștere, disruptive. Practic, investitorii noștri și-au asumat un risc mai mare și asta ne bucură, nu sunt foarte agitați sau preocupați.
Poate cea mai mare realizare pentru noi este că investitorii noștri gândesc pe termen lung. Bineînțeles, când piețele merg bine, când nu există șocuri puternice, nici psihicul investitorilor – care este cel mai mare dușman al lor – nu este supus la încercări. Sperăm ca următoarele perioade de volatilitate să fie un test pozitiv pentru investitorii noștri. Dacă au investit așa cum încercăm noi să îi învățăm, regulat și pe termen lung, să mai aducă bani de acasă când există oportunități la corecții semnificative, nu credem că vom pierde vreodată investitorii pe care îi avem acum.
Preconziări pentru S2/2021:
În România se pleacă de jos, efectul de bază este foarte scăzut și dacă fiecare dintre noi am începe să punem deoparte 100 de lei pe lună, probabil că piața s-ar dubla în doi-trei ani. Dacă piețele se comportă foarte prost pe toate gamele de instrumente, probabil vom avea ieșiri. Dar pe un scenariu de bază relativ clasic, piața de fonduri de investiții din România are un potențial cel puțin dublu față de toți vecinii noștri.
Despre clasarea Amundi Asset Management pe primul loc într-un top realizat de Peregrine Communications:
Este cumva o reflectare a zonei geografice. Fiind cel mai mare asset manager din Europa, cu o bază foarte puternică în Franța, Italia, Germania, Austria – Europa, prinsă între puternica și tehnologizata Americă și noul val din Asia, se identifică și conduce acest trend de mediu, climă, social, guvernanță corporativă, adică o lume mai bună, mai curată. Cumva, Europa se află în avangarda acestor schimbări investiționale și încercăm să transformăm ideile noastre despre o lume mai bună și în mediul investițional. Este foarte greu să comunici acest lucru. În general, investitorii sunt pragmatici peste tot în lume, nu sunt visători.
Pe de altă parte, noile generații se uită mai mult către crearea unei lumi mai bune, reprezentate de conceptele de mediu, echitate socială. A trebuit să găsim aceste punți, fiind o adevărată provocare, dar nu suntem doar lideri, ci și pionieri în domeniul acesta de a comunica investitorilor noștri mesajele despre care credem că le vor descoperi singuri în portofoliile lor într-o perioadă de câțiva ani. Fiind primii și încercând să comunicăm cât mai bine, vrem să și educăm acest mediu investițional pragmatic și să-l orientăm către partea de ecologie. Ne bucurăm și credem că acest capitol va urma și în România, încercând din răsputeri să ridicăm nivelul de conștientizare, însă este destul de greu. Investitorii români se concentrează asupra banilor, nu asupra poveștilor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu