Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a publicat vineri un raport privind evoluția economiilor țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) în care estimează pentru România un avans de 6,7% al PIB la finalul anului.De altfel, România se clasează pe locul al doilea în topul estimărilor privind evoluția economiei în țările din regiunea ECE, după Ungaria, care ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 6,9%, și înaintea Serbiei, unde este așteptată o creștere de 6%.
Pentru finalul anului 2022, oficialii Erste prevăd pentru România o creștere de 4,5%.
„Economiile din Europa Centrală și de Est au performat bine în timpul crizei. Indicatorii arată clar acum o redresare economică mai dinamică chiar în estul Uniunii Europene decât în Europa de Vest”, spune Bernd Spalt, CEO al Erste Group.
Raportul Erste menționează că economiile Europei Centrale și de Est (ECE) și cea a Austriei s-au dovedit rezistente la impactul restricțiilor impuse de pandemia de Covid și în primul trimestru al anului 2021. Deși măsurile de carantină au afectat considerabil serviciile și comerțul, sectorul producției - care în mod tradițional joacă un rol cheie în regiunea ECE - a fost per ansamblu mult mai puțin afectat.
Încrederea în regiune se reflectă, de asemenea, și în evoluția piețelor sale bursiere. Astfel, în prima jumătate a anului, capitalizarea de piață a principalilor indici ECE a crescut cu 17,6% ca medie ponderată.
Pachetele de stimulare economică din cadrul Fondului de redresare al UE ar putea oferi un impuls suplimentar procesului actual de revenire economică, stimulând considerabil creșterea economică, mai cu seamă începând cu 2022. Aceste pachete implică fonduri pentru țările ECE reprezentând între 3,3% (Republica Cehă) și 13,4% (România) din nivelul PIB al respectivelor țări la nivelul anului 2020.
Așteptările clare în ceea ce privește creșterea depind de utilizarea acestor fonduri: estimările actuale sugerează că granturile pe care Fondul de redresare al UE le va furniza economiilor din ECE pot da un impuls suplimentar PIB-ului acestora în 2026 între 1,2% (Republica Cehă) și 2,9% (România).
Deoarece statele membre ale UE pun în aplicare planurile Fondului de redresare al UE în același timp, „efectele de propagare” transfrontaliere asigură o contribuție suplimentară la efectul pozitiv pe care fondurile le au per total asupra nivelurilor PIB-ului sau pot reprezenta chiar o parte semnificativă a acestui efect.
„Sunt convins că Fondul de redresare al UE va oferi un impuls suplimentar creșterii economice în următorii ani. Desigur, rămâne de văzut cum va evolua pandemia”, adaugă Bernd Spalt.
Grupul bancar se așteaptă ca la nivelul întregului an costurile de risc să nu depășească 30 de puncte de bază, creditarea netă sa inregistreze o creștere de o singură cifră în zona de mijloc a intervalului, iar venitul operațional să crească în continuare. În pofida ratelor negative ale dobânzii din zona euro, banca se așteaptă la o ușoară creștere a venitului net din dobânzi, precum și la o creștere de o singură cifră în zona superioară a intervalului în cazul celei de-a doua componente importante a veniturilor, venitul net din taxe și comisioane. O influență pozitivă ar trebui să aibă în continuare administrarea de active, serviciile de brokeraj pe piața de capital, brokerajul de asigurări și redresarea activității de plăți.
„Redresarea economică în regiunea noastră și soliditatea modelului nostru de afaceri mă fac încrezător că vom putea obține un profit net la nivelul întregului an 2021 semnificativ mai ridicat decât cel din 2020”,concluzionează Bernd Spalt.
Desigur, o continuare sau o înăsprire a măsurilor guvernamentale menite să diminueze impactul pandemiei de Covid-19, precum și potențialele riscuri politice, de reglementare și economice, care nu pot fi cuantificate în prezent, ar putea face mai dificilă atingerea acestui obiectiv.
0 comments :
Trimiteți un comentariu