Florin Dănescu, ARB: Trebuie să avem un proiect economic la nivel de țară pentru creșterea numărului IMM-urilor care au un echilibru financiar, care țin o contabilitate, care nu zboară sub radar pentru că cele 480.000 de IMM-uri oferă peste 60% din locurile de muncă și 52% din valoarea adăugată din economie.Creditarea și-a continuat drumul fără opriri, dar în același timp traseul este plin de riscuri. În tot acest timp, băncile și-au continuat prudența în ceea ce privește creditarea și neperformanța, chiar dacă în ultima perioadă rata neperfomanței a arătat o mică creștere, a spus Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), în cadrul emisiunii ZF Bănci, un proiect realizat de ZF în parteneriat cu ARB.
„Eu aș spune că creditarea nu s-a oprit nicio clipă, ba chiar la un moment dat scriam că accelerăm pe o autostradă pe sens interzis, plină de riscuri, o autostradă a creditării. În același timp, am fost foarte atenți la felul în care avem așteptări de la neperformanță. Evident, neperformanța a arătat o mică creștere în ultima perioadă, dar a fost mult mai mică decât ne-am fi așteptat“, susține Florin Dănescu.
El a mai explicat că pandemia a venit cu foarte multe elemente negative, dar a putut să arate că mai multe industrii au un rol în economie și mai ales în timp de criză. Acesta a fost unul dintre momentele când băncile au absorbit riscurile din economie.
„La începutul pandemiei, clienții și-au retras banii nu neapărat dintr-o neîncredere în sistem, ci în condiții de criză. A fost și o cerere foarte mare de valută, retragerea depozitelor în lei se transforma în schimburi valutare, în special în euro, și apoi ținerea acestor euro în casă“, explică Florin Dănescu.
În același timp, președintele executiv al ARB a adus în discuție și criza precedentă din 2008-2009, spunând că băncile au fost întotdeauna o soluție pentru economie. „Atunci, băncile și toate instituțiile economice s-au restrâns, au fost extrem de precaute, au creat blocaje la rândul lor, pe când astăzi băncile au acționat proactiv, extrem de repede, au fost foarte repede lângă clienți, asumându-și riscuri suplimentare.“
Din punctul de vedere al creditării corporate, IMM Invest a ajutat foarte mult, susține Florin Dănescu. Astfel, dacă raportul de calificare al IMM-urilor la creditare se afla la un nivel de 1 la 7, dintre cele 65.000 de cereri ale IMM Invest, cam 26.000 au fost acceptate și calificate la credit, ceea ce înseamnă că raportul a coborât la 1 la 3, de două ori mai bun decât filtrul clasic general al creditării, explică președintele executiv al ARB.
„Acesta este un semnal foarte important și ne face să fim optimiști cu privire la creșterea echilibrului financiar al companiilor în viitor. Acesta este un proiect foarte important pentru noi: creșterea numărului companiilor românești care au echilibrul financiar necesar astfel încât să se împrumute și să facă investiții, să treacă la nivelul următor din perspectivă economică. Trebuie să avem un proiect economic la nivel de țară pentru creșterea numărului IMM-urilor care au un echilibru financiar, care țin o contabilitate, care nu zboară sub radar pentru că cele 480.000 de IMM-uri oferă peste 60% din locurile de muncă și 52% din valoarea adăugată din economie.“
Cifrele au tot evoluat din perspectiva pieței negre, ceea ce înseamnă că uneori capacitatea de a acționa și în piața neagră în perioadă de criză poate aduce venituri care nu sunt vizibile, dar care dau o rezistență, o continuitate în perioada aceasta de criză, susține Dănescu.
„De asemenea, structura noastră economică nu ne-a expus la fel de tare ca pe alte țări în riscurile pandemiei. Cred că suntem într-o situație mult mai bună decât ne-am fi așteptat, ceea ce este un lucru foarte bun, dar putem observa din această dinamică relativ bună de rezistență și că avem elemente structurale vechi, care trebuie rezolvate, apropo de companiile care zboară pe sub radar, referitor la piața neagră, la structura IMM-urilor.“
La nivel de salariat în cadrul acestor IMM-uri, valoarea adăugată anuală ar fi cam de 15.000 euro per salariat, în timp ce media europeană este de 43.500 euro per salariat, spune Florin Dănescu. Astfel, în România este de trei ori mai mică.
„La nivel de salariat în aceste IMM-uri, valoarea adăugată anuală ar fi cam de 15.000 euro per salariat, în timp ce media europeană este de 43.500, deci la noi este de trei ori mai mică și spun asta pentru a elimina mitul că productivitatea românească este una dintre cele mai bune. Poate orele de muncă sunt cele mai multe, dar aceasta nu este o formă de productivitate directă.“
Intermedierea financiară din România a pornit de la un maxim de 40% în 2011, ca și creditare neguvernamentă pentru companii și populație ca pondere la PIB, dar am ajuns la un nivel minim de 25,2%, iar în prezent nivelul se află la 26,8%, pe când media europeană este de 85%, explică Florin Dănescu.
„Trebuie să recunoaștem că în perioada crizei financiare, toată intermedierea financiară ca pondere în Produsul Intern Brut a coborât la nivel european de la 120% la 85%. De asemenea, se spune că Europa lucrează economic după un model bancar, în sensul că 75% dintre datoriile bancare ale companiilor sunt datorii bancare la nivel european. Comportamentele economice se raportează la reglementările și normele bancare.“
În concluzie, Europa s-a dezvoltat pe credit, în sensul de microeconomie, iar România are mai multă nevoie de creditare decât oricine altcineva pentru a putea investi, pentru a ajunge competitivi ca volum, structură și calitate cu restul piețelor europene, susține președintele executiv al ARB.
„Comparativ cu Europa, costurile raportate la venituri, un indicator principal al băncilor, acesta este mai bun în România decât media europeană. Noi suntem undeva la 61,4% și Europa are o medie de 64%. În concluzie, nu mai avem rezerve de optimizare foarte mari.“
Florin Dănescu este de părere că unele soluții pentru digitalizare sunt destul de simple, iar publicul nici nu s-ar aștepta la ele. Un exemplu este permisiunea cordată industriei bancare să verifice datele fără să își cheme clienții.
„Dacă ești clientul meu, am datele tale și nu trebuie sa te chem la bancă. Acesta este un vehicul destul de important, este o formă de digitalizare de bază. În același timp, nu avem o semnătură recunoscută juridic, digitală a băncilor. Dacă îmi transmiți o cerere, o semnătură avansată precum cea de la internet banking ar fi fost suficient. Nu putem vorbi de digitalizare fără elementele de bază. Pentru a ajunge la discuții sofisticate despre digitalizare, putem să o facem, dar mai întâi să începem cu începutul.“
Acest articol face parte din campania ZF Bănci, un proiect al Ziarului Financiar realizat cu sprijinul Asociației Române a Băncilor
0 comments :
Trimiteți un comentariu