Nord Stream 2: Biden se spală pe mâini, iar Merkel încearcă să-i cumpere pe ucraineni

Știrea a fost publicată vineri, 23 iulie 2021, 01:07 în categoria

Nord Stream 2: Biden se spală pe mâini, iar Merkel încearcă să-i cumpere pe ucraineni În timp ce SUA lui Biden și Germania lui Merkel au ajuns la un armistițiu privind gazoductul rusesc Nord Stream 2, spre furia, dar și teama autorităților de la Kiev, Polonia își vede blocat propriul gazoduct, rămânând astfel dependentă de gazele rusești, pe care le consideră un pericol pentru securitatea sa energetică.

Statele Unite și Germania au ajuns la un acord privind îndelungata dispută legată de controversatul gazoduct Nord Stream 2 care va transporta gaze rusești către Germania, administrația Biden arătând că nu ar fi existat altă soluție, din moment ce proiectul era aproape finalizat, și că administrația Trump ar fi putut face mai multe.

Ucrainenii și-au exprimat în mod deschis furia în pofida presiunilor anterioare din partea americanilor de a se abține de la critici și a ofertei cancelarului Merkel de a-i cumpăra, ofertă inclusă în acord. Între timp, polonezii riscă să rămână în îm­brățișarea strânsă a rușilor, având probleme cu propriul gazoduct.

În cadrul acordului, Berlinul s-a angajat să reacționeze față de orice încercare a Rusiei de a folosi energia ca pe o armă împotriva Ucrainei și a altor țări din Europa Centrală și de Est. Pactul încearcă să diminueze ceea ce criticii văd drept pericole strategice ale gazoductului de 11 mld. dolari, în prezent finalizat în proporție de 98%, scrie Reuters.

surile incluse în acord nu au reușit însă să calmeze temerile din Ucraina, care a anunțat că solicită discuții atât cu UE, cât și cu Germania, privitoare la gazoduct. Acordul se lovește de asemenea de opoziție politică în SUA și Germania.

În acord nu se specifică ce acțiuni din partea rușilor ar declanșa reacții din partea Berlinului și a Americii. Potrivit acestuia, Germania va încerca să „prelun­gească cu 10 ani acordul de tranzit al gazelor dintre Rusia și Ucraina“, o sursă majoră de venituri pentru Ucraina, care expiră în 2024. Germania va dona  cel puțin 175 mil. $ într-un „Fond Verde pentru Ucraina“ de 1 mld. dolari menit să întărească independența energetică a țării.

Ucraina a trimis note către Bruxelles și Berlin solicitând consultări, a anunțat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleva, adăugând că gazoductul „amenință securitatea Ucrainei“. Kuleba a emis de asemenea un comunicat comun cu ministrul polonez de externe Zbiegniew Rau, cei doi angajându-se să colaboreze pentru respingerea NS2. Președintele ucrainean a anunțat că așteaptă cu nerăbdare o discuție „deschisă și vibrantă“ cu Biden privitor la gazoduct luna viitoare.

Ucrainenii își exprimă în mod deschis nemulțumirea în pofida presiunilor exercitate de americani asupra lor înaintea încheierii acordului în sensul abținerii de la orice critici. Oficiali ai administrației americane și-au îndemnat în mod discret omologii ucraineni să nu facă valuri înaintea semnării acordului, potrivit Politico.

Chiar înainte de a fi anunțat acordului, detaliile apărute în presă privitoare la acesta stârneau deja critici din partea unor legislatori atât din Germania, cât și din SUA, notează Reuters. Senatorul republican Ted Cruz cataloga viitorul acord drept o „victorie geopolitică majoră pentru Putin și o catastrofă pentru SUA și aliații noștri“.

Între timp, Polonia riscă să rămână dependentă de gazele rusești, în condițiile în care aceasta întâmpină probleme legate de gazoductul Baltic Pipe.

Copenhaga a decis să anuleze o autorizație de mediu pentru proiectul Baltic Pipe care ar urma să lege câmpurile gazeifere norvegiene de clienții polonezi din octombrie 2022, dând o lovitură majoră planurilor Poloniei de a scăpa de dependența de gazele rusești, scrie Deutsche Welle.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu

0 comments :

Trimiteți un comentariu