Prețul petrolului ajunge la niveluri nemaiîntâlnite de șapte ani după ce OPEC+ nu a putut ajunge la un acord privind politica de producție a grupului. Economiștii rămân cu ochii pe inflație și recuperarea economiei globale

Prețurile petrolului au ajuns la cele mai înalte niveluri din ultimii șapte ani, în condițiile în care un acord OPEC+ de majorare a producției – într-un moment în care cererea continuă să își revină – a eșuat din cauza unei fisuri între Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, transmite Fortune.

Țițeiul West Texas Intermediate a ajuns ieri la 76,49 dolari pe baril, cel mai mare prag din noiembrie 2014 încoace. Între timp, petrolul Brent a depășit 77 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din octombrie 2018. Ulterior, prețurile au înregistrat mici scăderi.

Rezultatele vin după abandonarea unei întâlniri a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), generată în mare parte de o ruptură între Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite cu privire la cota de producție a EAU. Evenimentul era aproape de marcarea unui nou target pentru creșterea producției – pandemia a provocat reduceri de producție la OPEC+ pe măsură ce a scăzut cererea – și, în cazul în care nu poate fi aranjată o nouă întâlnire, nivelurile de producție vor rămâne nemișcate.

În teorie, gradul de aprovizionare va rămâne constrâns, chiar dacă cererea mondială de petrol continuă să crească în timpul recuperării economice. În iunie, Agenția Internațională de Energie a estimat că ritmul global al cererii de petrol va crește zilnic cu 5,4 milioane de barili în 2021 și va ajunge la rezultatele pre-pandemie înainte de sfârșitul lui 2022.

Prețul petrolului depășește pragul de 75 de dolari pe baril în contextul în care OPEC încearcă să obțină un acord cu privire la politica de producție a grupului. Cum este influențată recuperarea economiei globale în lipsa unui acord

De asemenea, ultimele evenimente sugerează că prețurile petrolului pot crește în continuare, exacerbând temerile cu privire la inflație pe măsură ce costurile sunt pasate către businessuri și consumatori. Petrolul nu este singurul produs în această situație: prețurile îngrășămintelor, metalelor și produselor de agricultură de bază au raportat creșteri semnificative, amenințând din fașă revenirea economiei.

În timpul pandemiei, când cererea de petrol s-a prăbușit, grupul OPEC+ a decis să reducă producția cu 10 milioane de barili pe zi.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Eduard Ivanovici