Economia SUA, cea mai mare a lumii, a intrat în proces de reindustrializare. Șomajul ridicat este în continuare o problemă

Deși luna trecută angajatorii din SUA nu au recrutat su­fi­cient personal pentru a re­duce rata șomajului, repar­tiția angajărilor subliniază o tendință inedită în ultimul timp, anume reindustrializarea celei mai mari economii a lumii, în special pe filonul industriei auto.

Economia a creat 163.000 de locuri de muncă în iulie, o performanță decentă, dar insuficientă pentru a face ca șomajul să se reducă, scrie Les Echos. Rata șomajului a urcat de la 8,2% la 8,3%. Pentru ca șomajul să scadă ar trebui create circa 200.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În schimb, a progresat numărul locurilor de muncă din industrie, în acest domeniu fiind create luna trecută 25.000 de posturi, dintre care jumătate în sectorul auto.

Într-un studiu intitulat "Revoluția reindustrializării", analiștii de la ING arată că după ultima recesiune "creșterea econo­mică este susținută mai ales de producția industrială, iar pe piața muncii a fost observată o creștere inedită a numărului locurilor de muncă din industrie, exact opusul a ceea ce s-a putut observa în timpul ciclurilor economice anterioare".

În actualul ciclu economic, sectorul serviciilor a adus un aport mic la creșterea economică, pe când sectorul construcțiilor a frânat chiar, ușor, revenirea, spun analiștii. Revirimentul industriei americane se explică în primul rând prin eforturile administrației conduse de președintele Barack Obama de a impulsiona exporturile. Astfel, livrările în străinătate au acum un aport de 13,5% din PIB, comparativ cu 9% în 1995. Apoi, companiile americane au un avantaj competitiv care rezultă din accesul la energie ieftină, în principal mulțumită dezvoltării exploatărilor de gaze de șist.

Nemții se simt frustrați de reindustrializarea Americii

BDI, federația industriilor germane - exporturile germane sunt printre cei mai puternici concurenți ai exporturilor ame­ricane -, a atras de mai multe ori atenția guvernului de la Berlin asupra acestui factor care îmbunătățește competitivitatea. Com­paniile germane mici și mijlocii, campionii exporturilor, își văd în prezent facturile la electricitate crescând din cauza politicii Berlinului de a renunța treptat la energia nucleară.

În ultimul rând, printre companiile americane există tendința de a muta mijloacele de producție în propria țară din statele în care își concentrau producția pentru a beneficia de costurile reduse ale forței de lucru. Companiile sunt frustrate de costurile mai mari acum cu transportul și logistica și chiar de scumpirea forței de muncă.

Această tendință se regăsește mai ales în rândul unor companii precum producătorii de motoare masive, al căror personal se concentrează mai mult pe asigurarea bunei funcțiuni a liniilor de montaj automate decât pe asamblarea pieselor, așa cum este cazul, de exemplu, la producătorii de electronice. Companiile din prima categorie precum General Electric (GE) și Caterpillar investesc tot mai mult în SUA, unde găsesc forța de lucru calificată de care au nevoie și unde sunt mai aproape de clienți.

"Cu toată tehnologia pe care o avem acum în uzine, factorul cost al muncii a devenit o componentă relativ minoră. În urmă cu zece ani era total diferit", a explicat Jeff Immelt, directorul executiv al GE. Și tocmai din cauza acestei tehnologizări a industriei reindustrializarea SUA nu contribuie semnificativ la reducerea ratei șomajului.

Vulnerabilitățile economiei americane

Cea mai mare economie a lumii încă se resimte după recesiunea din 2008, cea mai mare de după cel de-al Doilea Război Mondial și care a adus bunăstării pagube fără precedent, apreciază David Rosenberg, analist la Gluskin Sheff, citat de CNBC. El aseamănă recesiunea cu un cutremur de magnitudinea 7-8 pe scara Richter.

În prioada 2007-2009 venitul mediu net al unei familii americane s-a prăbușit cu aproape 40%.

"Cutremurele sunt urmate de replici, foarte nocive pentru procesul de vindecare prin care economia trece în ultimii trei ani", a spus Rosenberg. El a adăugat că efectele cele mai grave ale distrugerii bunăstării urmează să se facă simțite, mai ales în comportamentul consumatorilor.

O altă incertitudine care riscă să erodeze încrederea consumatorilor și a afacerilor este legată de politica fiscală. Mai multe scutiri de taxe vor expira la sfârșitul anului, când vor fi activate și reduceri de cheltuieli automate, care își vor pune cu siguranță amprenta asupra revenirii economice. De aceea Obama a propus prelungirea reducerilor de taxe pentru toți, cu excepția celor care au venituri anuale mai mari de 250.000 de dolari. Republicanii, partidul de opoziție, vrea prelungirea scutirilor de taxe pentru toată lumea.

DOLARUL, SPRE O APRECIERE STRUCTURALĂ

Noile trenduri din industria americană, respectiv reindustrializarea și independența energetică tot mai mare, și slăbiciunile din economiile Chinei și zonei euro ar trebui să ducă la o cerere excesivă pentru dolari la nivel mondial și, prin urmare, la aprecierea monedei americane, consideră Patrick Artus, analist la Natixis citat de revista FX-MM.

Potrivit unui studiu al Natixis, piața a mai fost alimentată în exces cu dolari în 1977- 1979, 1984-1995 și în 1998-2009. În mod normal, cererea globală pentru dolari poate fi stimulată când moneda americană joacă rolul de scut în perioadele cu aversiune față de risc, de exemplu în 2009, sau când dobânzile legate de dolar sunt foarte mari, cum a fost în 1980-1983. Printre factorii care acum ar putea duce la o cerere globală excesivă de dolari se numără reducerea deficitului comercial, ca urmare a reindustrializării, apoi încetinirea economiei Chinei, una dintre cele mai mari ale lumii, și problemele din zona euro, cu efectele pe care acestea le au asupra euro și a yuanului.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru