Evenimentele de la sfârșitul săptămânii trecute, când un cetățean rus de 42 de ani, O.M., a fost prins pe aeroportul Otopeni cu mai multe documente și hărți geologice, readuc în prim-plan lupta marilor puteri pentru resurse, de data aceasta în lumina reflectoarelor fiind 30% din rezervele de cupru ale României. În centrul scandalului sunt Ipromin, institut de cercetare în domeniul industriei miniere, și datele secrete despre zăcământul de cupru Moldova Nouă, a cărui licență de exploatare este deținută de firma Moldomin. Același institut a colaborat cu Roșia Montană Gold Corporation, folosind date din arhiva proprie pentru a realiza un raport tehnico-economic asupra unuia dintre cele mai controversate proiecte miniere din România."Ipromin face parte din categoria fostelor institute de cercetare de stat care se ocupau de proiectare pentru obiective miniere. Toate aceste institute s-au privatizat după 1990. Acestea au păstrat arhivele pe care le aveau la momentul privatizării, dar au fost obligate să nu le înstrăineze, să păstreze acele date în regim de confidențialitate", explică Alexandru Pătruți, geolog, fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Actualul președinte al ANRM, Gheorghe Duțu, nu a putut fi contactat până la închiderea ediției pentru detalii suplimentare.
O parte din această arhivă confidențială a Ipromin, conținând informații și date clasificate despre zăcămintele de cupru și metale rare aferente exploatărilor Moldova Nouă, a fost recuperată la finalul săptămânii trecute de Brigada Antitero de la un cetățean rus în urma unui control de rutină pe aeroportul Otopeni.
Hârtii de 2,7 mld. euro
Potrivit informațiilor disponibile, rezervele de cupru ale României se ridică la 1,5 milioane de tone, în condițiile în care consumul mondial de metal roșu se ridică la 16 milioane de tone. Cuprul este una dintre resursele care în timpul crizei au ajuns la prețuri exorbitante, chiar de 10.000 de dolari pe tonă, în prezent prețul fiind de circa 7.850 de dolari pe tonă. Tocmai din cauza acestor prețuri uriașe, în România și chiar și în Franța au ajuns să se fure cablurile de la calea ferată.
"La Moldova Nouă sunt concentrate circa 30% din rezervele de cupru ale României", explică Pătruți. Astfel, doar acest zăcământ ar putea avea o valoare de circa 2,7 miliarde de euro, ținându-se cont de actualele prețuri de tranzacționare. Compania care însă exploatează cel mai mare minereu de cupru este Cupru Min Abrud.
În termeni reali, valoarea zăcământului Moldova Nouă ar putea fi însă mai mică pentru că în urma exploatării este foarte posibil ca nu toate cantitățile de cupru să fie scoase la suprafață din cauza costurilor foarte mari. Mai mult, într-un interviu acordat ZF la finalul anului trecut, Sorin Găman, director general al Direcției Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei, spunea că deși România este o țară bogată în minereuri, de multe ori acestea sunt foarte sărace, în sensul că dintr-o tonă excavată se extrage puțină resursă pură.
Ce bogății se ascund în subsolurile României: lista celor 77 de resurse minerale
Autobuzul și somnul de după-amiază
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Ipromin este în prezent controlat de către SIF Muntenia (12,2%) și de mai mulți acționari persoane fizice (87,75%). Directorul general și președintele consiliului de administrație al Ipromin este Sorin Berchimiș.
Numele acestuia este legat de controversatul proiect minier Roșia Montană. Astfel, potrivit informațiilor disponibile, Ipromin colaborează cu Roșia Montană Gold Corporation încă din anul 2004, colaborare continuată și în anul 2006. Această colaborare s-a materializat într-un raport tehnico-economic pe baza unor date puse la dispoziția Ipromin de Roșia Montană Gold Corporation, dar și pe baza datelor existente în arhiva Ipromin.
"M-ați trezit din somn. Vorbim mâine dimineață (azi - n. red.)", a declarat Berchimiș.
La rândul său, directorul general executiv al Ipromin, Gabriel Neamțu, a refuzat să ofere explicații pe marginea acestui subiect.
"Sunt în autobuz. Sunați-mă după ora 5", a spus Neamțu. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, Ipromin a înregistrat anul trecut afaceri de circa un milion de lei și pierderi de aproape 0,2 milioane de lei.
Privatizările eșuate și absența rușilor
Cazul cetățeanului rus prins cu documentele secrete despre rezervele de cupru Moldova Nouă ridică semne de întrebare și prin prisma faptului că până acum la nicio privatizare organizată de statul român în acest domeniu investitorii ruși nu și-au manifestat interesul în mod oficial. Moldomin, compania care deține licența de exploatare pentru zăcământul Moldova Nouă, se află în faliment din 4 noiembrie 2010, iar în septembrie 2011 lichidatorul, RTZ & Partners, a anunțat că firma Mineco AG, înregistrată în Elveția, va prelua producătorul de cupru din Moldova Nouă și va investi 150 de milioane de euro, potrivit Mediafax.
Mineco este formată dintr-un grup de companii și, potrivit lichidatorului, la acel moment avea mine în Serbia și Bosnia. Potrivit site-ului companiei, Mineco AG are și o reprezentanță la Moscova. Compania trebuia să preia și licența de exploatare a Moldomin Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, precum și dreptul de a valorifica bunurile imobile ale firmei indispensabile exploatării. Dar, potrivit site-ului Agenției Naționale a Resurselor Minerale, licența pentru zăcământul de "minereu de cupru cu conținut scăzut" figurează încă pe numele Moldomin SA Moldova Nouă. Moldomin are o licență pe 20 de ani, până în 2018, pentru exploatarea zăcământului de cupru de la Moldova Nouă, potrivit Mediafax.
Și la Cupru Min procesul de privatizare a fost un eșec. La licitație au participat companii din Australia, Canada, Bulgaria și Olanda, nicio companie din Rusia nefiind interesată oficial de preluarea drepturile de explotare pentru cel mai mare zăcământ de cupru din România.
Vedeți mai jos harta resurselor naturale din România. Click pe foto pentru imaginea mărită
Dacă vor cuprul, de ce nu l-au cumpărat?
"Acesta este marele semn de întrebare. Moldomin, de exemplu, a fost scoasă la privatizare înainte de Cupru Min. Puteau să vină la aceste procese", explică Pătruți. Mai mult, potrivit unor informații livrate de conducerea Ipromin, citate de Mediafax, reprezentanții firmei spun că pe suprafața zăcământului Moldova Nouă nu sunt metale rare.
"Nu au fost divulgate de către angajații sau de către conducerea societății informații și documente clasificate către mediul de afaceri din Federația Rusă, așa cum apare în comunicatul DIICOT. Societatea noastră derulează în prezent negocieri cu o firmă privată din România pentru furnizarea de servicii de proiectare pentru o investiție nouă aferentă zăcământului Moldova Nouă, care, din cunoștințele noastre, este reprezentanta unei firme internaționale care utilizeză și serviciile de consultanță tehnică din partea unor specialiști din Federația Rusă", conform Ipromin.
Potrivit procurorilor, factori de decizie din Ipromin ar fi divulgat însă către persoane din mediul de afaceri din Federația Rusă informații și documente clasificate referitoare la zăcămintele de cupru din zona Moldova Nouă. Mai mult, Serviciul Român de Informații (SRI) a precizat într-un comunicat că documentele și informațiile clasificate despre zăcămintele de cupru și metale rare pe care expertul rus intenționa să le scoată din țară au fost obținute ilegal și erau relevante pentru securitatea economică.
"Potrivit competențelor legale, în cadrul unei operațiuni derulate de Serviciului Român de Informații s-au obținut informații importante pentru securitatea națională a României, relevante pentru securitatea economică și protecția informațiilor clasificate, cu privire la existența unei acțiuni de culegere ilegală de informații, inclusiv din categoria celor clasificate", se arată într-un comunicat de presă al Serviciului Român de Informații (SRI), preluat de Mediafax.
Radiografia subsolurilor României
ZF a încercat la finalul anului trecut să întocmească o hartă a bogățiilor ascunse în subsolul României pe baza datelor publicate pe site-ul Agenției Naționale de Resurse Minerale. La acel moment, existau licențe de exploatare pentru 77 de substanțe minerale răspândite pe teritoriul României, de la andezit, ape minerale sau calcar până la uraniu, cupru, aur sau sare. Pentru aceste substanțe, care nu includ petrolul și gazele natural, erau active 520 de licențe de exploatare. La acel moment, ANRM nu a dorit să precizeze cantitățile produse anual pentru fiecare substanță în parte și nici redevențele încasate din exploatarea acestora.
Exercițiul realizat de ZF a arătat că pe teritoriul județelor Bihor, Hunedoara sau Cluj se află cele mai multe resurse minerale ca număr. La polul opus sunt județe precum Călărași, Giurgiu sau Vaslui în ale căror subsoluri se ascunde o singură resursă.
De exemplu, pe suprafața județului Hunedoara se pot găsi resurse de andezit pentru construcții, argilă, bazalt, dar și aur, argint, nisip și pietriș pentru construcții. Subsolurile Bihorului sunt pline de ape geotermale, ape minerale necarbogazoase, dar și de minereuri polimetalice și auro-argentifere. În județele Neamț și Suceava se află singurele rezerve de uraniu în exploatare, tot potrivit datelor ANRM. În ceea ce privește amplasarea resurselor de hidrocarburi, acestea sunt localizate în mare parte în zonele de centru și sud ale României.
0 comments :
Trimiteți un comentariu