La 20 de kilometri sud de București pe drumul spre Giurgiu este ferma de lapte ce a aparținut până nu de mult gigantului Tnuva. Aici era cel mai important "generator" de materie primă pentru fabrica israelienilor de la Popești-Leordeni, unitate în care Tnuva a investit peste 50 de milioane de euro în speranța că va ajunge pe podiumul pieței locale a laptelui.Între timp fondul de investiții ce controlează procesatorul israelian de lapte a decis că cifrele din bilanțurile afacerii din România nu mai justifică planurile de viitor și nici prezența pe piața locală. Exit-ul a fost decis rapid. De la primele zvonuri până la decizia oficială au trecut numai câteva luni, iar în spate au rămas o fabrică de lapte, datorii de milioane de euro și 1.000 de vaci.
Acum ferma de vaci a Tnuva de la Adunații-Copăceni, unitate care asigura o pătrime din materia primă procesată de israelieni, dă la prima vedere puține indicii că aici se mai fac afaceri. În interiorul fermei grajdurile sunt însă pline de animale, iar productivitatea fiecărui animal este urmărită computerizat, un semn că aici a funcționat o fermă industrială. Cu toate acestea, în lipsa fondurilor pompate de Tnuva, nivelul producției este departe de cel obținut atunci când ferma funcționa în tandem cu divizia de procesare.
Cele 550 de vaci de lapte din fermă au ajuns să producă acum în fiecare zi 4.000 de litri de lapte, de cinci ori mai puțin decât la începutul anului, înainte ca Tnuva să renunțe la fermă, iar aceasta să ajungă în insolvență.
Din acel moment, afacerea a ajuns astfel să fie condusă de administratorii judiciari, cei care au misiunea de a vinde activele fermei. Niciun ban nu va ajunge însă la Tnuva, fondurile obținute în urma vânzării urmând a ajunge în conturile creditorilor printre care se numără bănci precum BRD, Banca Românească sau National Bank of Greece. În primele trei luni de la intrarea în insolvență, în intervalul martie-iunie, ferma a fost condusă de administratorii judiciari de la Capital Insol. Acum la conducerea afacerii se află ZRP Insolvency, divizia specializată în insolvențe a casei de avocatură Zamfirescu, Racoți, Predoiu.
Înainte de a intra în insolvență israelienii de la Tnuva au reușit să susțină businessul cu vaci de lapte timp de șase ani în intervalul 2006-2011, perioadă ce coincide cu una de declin pe piața bovinelor. În acest interval șeptelul de bovine al României s-a redus cu 900.000 de capete, la 1,9 milioane.
Israelienii au produs lapte șase ani la Adunații-Copăceni
Ferma de vaci a ajuns în portofoliul israelienilor în 2003, fiind achiziționată la acel moment în schimbul a un milion de dolari de la producătorul de carne de pasăre Agrozootehnica Mihăilești, companie care închisese anterior unitatea ca urmare a unei epidemii. Aici producătorul de lapte a început să facă afaceri începând cu anul 2007, ferma fiind pusă pe picioare pentru a funcționa sub forma unui scut ce ar fi trebuit să protejeze Tnuva de volatilitățile de pe piața laptelui și să îi dea companiei un avantaj strategic în cadrul negocierilor cu alți furnizori de materie primă.
În final planurile puse pe hârtie de Tnuva nu s-au potrivit cu evoluția pieței românești a laptelui. De altfel, businessul cu vaci al israelienilor nu a reușit să depășească în niciunul din ultimii patru ani pragul de 2,5 milioane de euro, producătorul de lapte fiind în fiecare an pe roșu. Pierderile s-au acumulat treptat, ajungând cumulat la sfârșitul anului trecut aproape de pragul de 7 milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor (MF). La aceste pierderi se adaugă și datoriile ce totalizau 13,7 milioane de euro la sfârșitul anului trecut.
Creditorii fermei de vaci a Tnuva se vor mulțumi însă numai cu o parte din bani în condițiile în care la prima strigare prețul fermei se ridică la 6,7 milioane de euro. Cu toate acestea, avocații de la ZRP spun la unison că este puțin probabil ca ferma să fie vândută la aceste preț și că valoarea de vânzare va scădea treptat odată cu fiecare licitație ce urmează a fi organizată în următoarea perioadă.
Avocații conduc ferma: au cumpărat furaje ca să nu moară animalele
Până la momentul în care vor reuși să găsească un investitor dispus să cumpere ferma Tnuva, avocații de la ZRP au de condus un business în industria laptelui.
"Ne-am trezit cu 1.000 de animale pe cap care mureau de foame. Au fost mulți care s-au bucurat că vor putea cumpăra bovinele ieftin, au fost încercări de a achiziționa ferma la prețuri mici. Au făcut coadă la poartă, dar ferma este valoroasă dacă ai grijă de ea", spune Elena Cosma, partener în cadrul administratorului judiciar ZRP Insolvency, companie care conduce în prezent ferma de la Adunații-Copăceni.
Administratorii de la ZRP spun că investitorii au înaintat până acum oferte mici în speranța că vor putea achiziționa bovinele de la Adunații-Copăceni la prețuri de chilipir odată ce ferma va rămâne fără furaje.
Cu toate acestea, avocații de la ZRP spun că au luat rapid decizia de a investi 240.000 de euro în ultimele luni în fermă, bani care au fost folosiți pentru achizițiile de furaje, materii prime necesare pentru a asigura hrana animalelor pentru ca afacerea să revină pe linia de plutire. "Momentan costurile fermei sunt peste încasări ca urmare a producției reduse", spune Elena Cosma.
Lucrurile ar urma însă să se schimbe în următoarea perioadă în condițiile în care investițiile în furaje se vor vedea și în creșterea producției. "Producția de lapte se va dubla în următoarea perioadă, dar potențialul fermei este de 50-60 de litri pe zi pentru fiecare animal dacă vacile sunt hrănite corespunzător."
Au semnat contracte de livrare cu procesatorii
Pe cele două linii de colectare a laptelui din fermă intră însă numai 550 de bovine, restul animalelor de la Adunații Copăceni fiind junici sau vieți. Actualii administratori ai fermei spun că au semnate contracte de livrare cu mai mulți procesatori români de lapte, unde vând acum întreaga producție la un preț de 1,4-1,5 lei/litru. La acest nivel al prețurilor și la o producție de 15.000 de litri de lapte/zi, afacerile fermei de vaci s-ar ridica la 1,5-2 milioane de euro/an, potrivit calculelor ZF.
Cotația pentru lapte obținută de administratorii fermei de la Adunații-Copăceni este în ton cu a altor ferme de dimensiuni similare. În schimb, micii fermieri care cresc până la zece vaci de lapte obțin prețuri de până la 1 leu/litru, potrivit datelor din piață. "Am ales să vindem procesatorilor care au oferit cel mai scurt termen de plată, respectiv de două zile", explică Elena Cosma.
Ferma rămâne direct dependentă de achizițiile de furaje
Deși businessul de la Adunații-Copăceni continuă să funcționeze, ferma rămâne direct dependentă de achizițiile de furaje de pe piață în condițiile în care unitatea nu deține și teren agricol. În general, crescătorii de vaci își asigură o parte din furaje cu ajutorul terenurilor agricole pe care cultivă porumb sau lucernă, materii prime agricole care sunt folosite în final pentru hrana animalelor. O astfel de strategie este adoptată de mulți dintre marii proprietari de vaci din România, miza fiind cea de a asigura o parte din furaje, element care acoperă cea mai mare parte a costurilor dintr-o astfel de fermă.
"În zonă există terenuri ce pot fi arendate cu ușurință. Ferma nu deține terenuri, dar pot spune cu siguranță că în apropiere pot fi luate imediat în arendă 400-500 de hectare de teren arabil", spune la rândul său Valentin Istrate, medicul veterinar al fermei. Mai mult, Istrate subliniază că investitorul care va achiziționa ferma de vaci de la Adunații-Copăceni are posibilitatea de a extinde afacerea în condițiile în care curtea fermei are la dispoziție suficient spațiu pentru a ridica grajduri suplimentare pentru a duce numărul animalelor până la pragul de 2.500. O fermă de asemenea dimensiuni se numără printre primii zece jucători de pe piața românească a crescătorilor de bovine.
Piața bovinelor continuă să scadă: minus 2% în primul semestru, al cincilea declin consecutiv
Numărul bovinelor din România a ajuns după primele șase luni ale anului la aproximativ 2 milioane de capete, în scădere cu 50.000 de capete față de perioada similară anterioară. Scăderea de la jumătatea anului este și al cincilea minus consecutiv din ultimii cinci ani, arată datele disponibile ale Institutului Național de Statistică (INS).
Crescătorii de animale au anunțat în mai multe rânduri că renunță la animale ca urmare a prețurilor mici oferite de procesatorii de lapte, dar și pentru că creșterea prețului la furaje le-a dus afacerile pe pierdere.
Șeptelul de bovine al României a ajuns la sfârșitul anului trecut la un minim istoric de 1,9 milioane de capete după ce la începutul anului 1990 numărul total de bovine de pe piața locală era de 3,5 ori mai mare, respectiv 7 milioane de capete. De la acest vârf piața a mers numai în jos, astfel că în anul 2000 numărul bovinelor din România a ajuns la 2,8 milioane pentru ca ulterior piața să coboare treptat în fiecare an până la nivelul din prezent.
Datele INS la șase luni arată că tendința de scădere continuă și în acest an, dar într-un ritm mai redus decât în perioadele similare anterioare. Astfel, declinul de 50.000 din primul semestru al anului este de șapte ori mai mic decât cel produs în semestrul întâi din anul 2011 și la jumătate față de scăderea din 2010.
0 comments :
Trimiteți un comentariu